Duzina de cuvinte-Consecințe

 

Am libertatea sau nu, de a recunoaște că am greșit. Și o fac cu o atitudine demnă de mine…
Da, am greșit…am greșit mult în viață, alegând o cale oarecum onorabilă de a mă regăsi pe mine, de a îmi demonstra cine sunt eu.
Mi-am demonstrat cu vârf și îndesat, am demonstrat și altora din jur, am pierdut sau am câștigat.
Din experiență, vă pot spune că bunătatea nu este ridicată la rang înalt ci de multe ori i se dă o coloratură de naivitate sau și mai rău, e confundată grav, cu prostia.
Acum depinde de la om la om, cum îți percepe bunătatea….
Deci să revenim. Am greșit și nu o dată ci de multe ori și de tot atâtea ori mă scufundam într-un nor abstract și incert de negare.
Să nu credeți că nu am plătit pentru asta…oooo, ba da, de multe ori.
Venea după mine greșeala și mă striga, până simțeam în urechi un ecou ,,ai greșit, plătește acum, ai greșit, suportă consecințaaaaaa”….
Am plătit, cu vârf și îndesat și poate încă mai plătesc.
Dar acum totul este luminat în jurul meu și chiar dacă mă mai zbat să scap de strânsorile unor angoase ce se agăță de mine, mă scutur de ele și le arunc spre sistemul solar, să se prefacă în praf de stele….

Au scris:    psi,  La Fee , tibi 1, tibi 2, Vero, cita, dor, Dunia, Dictatura Justitiei, Andreotti, cammely, anacondele