Păi…
și…
Atât! :))))
Bă, azi…la noapte e Halouinul.
Cică e cu bu-hu-hu….Acu’ eu nu import asemenea chestii care nu au legătură cu noi, da dacă mă gândesc, pot intra în spiritul acestei ,,sărbători” ducându-mă pur și simplu să mă demachiez. Și gata!
Bostani n-am! Adică am unul dar nu-l tai că rămân fără și apoi o să fiu călăreața fără cap.
Dovleci n-am! Adică am avut unul și l-am transformat într-o rețetă pe care nu am mai făcut-o niciodată până atunci…pandișpan cu doveac și nuci. Nu vreau să vă spun că după ce am făcut pireul de dovleac și l-am amestecat cu făina și ouăle și l-am întins în tavă, semăna exact cu caca de copil mic exact ca aspect cât și culoare, dar….a fost mâncabilă prăjitura care s-a transformat exact ca broscoiul în prinţ.
De stafii nu am nevoie, pentru că se plimbă Jami prin casă noaptea, deschizând ușor ușa, așa că eu întinsă la orizontală nu văd decât cum o ușă se mișcă fără ca eu să fac ceva. Curat murdar.
Mi-aș lua un cearceaf pe mine și aș pleca din ușă în ușă să cer boboane, exact cum făceau copii în Austria, însă vecinii mei nu știu de glumă și mi-e că în loc de boboane, o fur pe cârcă.
Filme de grozăvești nu privesc, pentru că ar însemna apoi să stau toată noaptea trează și în kur, cu ochii beliți cât ceapa, la fiecare mișcare. Şi cum stafia de serviciu se tot fâţâie prin casă noaptea, a doua zi aș arata ca ,,Mumia revine”.
Deci, dacă îmi arde de chestii halouineşti, la doişpe mă duc să mă privesc în oglindă și îmi ajunge.
Și acum după ce vă urez bu-hu-hu fericit, vă las iar cu bostanii lui Ray Villafane , de unde am preluat și prelucrat pozele devenind undercover pentru că mi se pare absolut fantastic.Da…eu sunt în ambele poze…. :)))