RSS

Duzina de cuvinte-În derivă…

10 nov.

 

Îmi port viața pe o corabie veche ce plutește pe ape derizoriu de tulburi.
Sunt departe de pământ, e noapte și totuși nu este atât de întuneric, pentru că luna se oglindește în apa din juru-mi, făcând-o să capete nuanțe de albastru strălucitor.
Mă simt sclavul propriilor gânduri, propriilor ape tulburi…pe o corabie veche.
Aș vrea să scap din strânsoarea ce m-a determinat să fug departe în lume, fără lume…doar eu cu mine.
Dar până și eu nu îmi sunt de ajuns…nu sunt în aceste momente un model bun de urmat.
Scot din buzunar oglinda sincerității și caut adânc să văd pe al meu chip, să văd…
Și nu văd…
Îmi caut fericirea însă nu o găsesc…dar știu că ea e undeva acolo, în lucruri mărunte, în lucruri banale, la cei din jurul meu…
Dar nu la mine.

Au scris: psiFLOAREA DE LOLDILAL Dor De DragosteVirusverbalisDictatura justitieiCarmen PricopIncognitoalmanahe , Dagatha

 
26 comentarii

Scris de pe noiembrie 10, 2012 în Duzina de cuvinte și Provocările

 

Etichete: , , , ,

26 de răspunsuri la „Duzina de cuvinte-În derivă…

  1. virusverbalis

    noiembrie 10, 2012 at 8:56 am

    Ia , sa faci un pescuit da noapte , sa vezi cum se vad starletele activate..Fericire, parol! :)) O zi faina! :))

     
  2. psi

    noiembrie 10, 2012 at 9:03 am

    eu zic să nu mai cauţi nimic, să laşi oglinda aceea deoparte şi să-ţi îngădui un răgaz, o pauză de respiraţie. c’mooon, eu te ştiu o luptătoare! 😦

     
    • Scorpio

      noiembrie 10, 2012 at 12:38 pm

      Chiar nu mai caut, doar ma caut…

       
      • psi

        noiembrie 10, 2012 at 1:56 pm

        îţi eşti! de ce să te cauţi pe tine când îţi eşti?

         
  3. Vero

    noiembrie 10, 2012 at 9:36 am

    Nimeni nu găseşte fericirea când o caută! 😛 Las-o să te găsească ea! 🙂

     
  4. irealia

    noiembrie 10, 2012 at 10:16 am

    Când n-o găsești și n-o găsești la tine, ia-o cu împrumut!

     
    • Scorpio

      noiembrie 10, 2012 at 12:37 pm

      Nu imi plac lucrurile imprumutate.

       
  5. irealia

    noiembrie 10, 2012 at 12:45 pm

    Nici mie, dar fericirea nu-i un lucru, e o stare! 🙂 Nu se uzează și se poate întoarce la proprietar în doză dublă! Win-win! 🙂

     
  6. dictaturajustitiei

    noiembrie 10, 2012 at 6:04 pm

    mi-a plăcut…

     
    • Scorpio

      noiembrie 10, 2012 at 9:28 pm

      Mie mi-ar fi placut sa scriu altceva… 🙂

       
  7. incognito

    noiembrie 10, 2012 at 7:40 pm

    Hmm… interesant… cred că plutim pe oceane similare 🙂

     
  8. dordefemeie

    noiembrie 10, 2012 at 9:16 pm

    Daca vezi fericirea la cei din jur sigur e foarte foarte aproape de tine. O vei gasi curand…

     
    • Scorpio

      noiembrie 10, 2012 at 9:29 pm

      Cei din jur mimeaza…poate nu toti, nu stiu…

       
      • dordefemeie

        noiembrie 10, 2012 at 9:37 pm

        Din pacate majoritatea mimeaza, eu una nu cred ca stiu pe cineva cu adevarat fericit…

         
  9. Carmen Pricop

    noiembrie 11, 2012 at 8:55 am

    Eu am considerat totdeauna că fericirea e o vorbă… una mare de tot. Acum depinde cum o înţelegi. Dacă o consideri perfectă bucurie, extaz, senzaţie de plutire… vine rar şi pleacă repede. Dacă o vezi ca împăcare, linişte interioară o poţi păstra ani şi cred că are şi capacitatea de a se regenera din ea însăşi. Îţi doresc să te viziteze în amândouă felurile! 🙂

     
    • Scorpio

      noiembrie 11, 2012 at 8:59 am

      O prefer pe a doua. De prima m-am tot lovit si da, vine rar si pleaca f repede.

       
  10. dagatha

    noiembrie 11, 2012 at 6:33 pm

    This is so…you…
    🙂
    (and, partly…me 🙂 )

     
  11. silavaracald

    noiembrie 11, 2012 at 8:05 pm

    Nu așa se numește și serialul ăla de pe HBO, cu Marcel Iureș?
    Cred că aspirația spre fericire e motorul care ne ține în viață. Acuma, și ea e de mai multe feluri, în funcție de vârsta noastră, de ducație, fire, circumstanțe, raportare la alții…
    Mi s-a întâmplat odată să nu simt nici cea mai mică bucurie când am primit un cadou impresionant de la cineva, iar altădată să exult de fericire pentru că mi-a fost dăruită o floare culeasă de pe marginea drumului; sau o cană de ceai; sau un șal călduros…

     
  12. vesnic indragostit

    noiembrie 11, 2012 at 10:16 pm

    Eu ma bucur ca ti-ai depasit, se pare, problemele cu „corazonul ” tau cel naravas.
    Altfel,din felul in care scrii si din caracteristica zodiei tale ( apropo, la multi ani! ) te intuiesc o fire puternica si luptatoare.

    De aceia cred, ca ceea ce astazi ti s-a parut un rau tumultos si de netrecut, maine va fi un sarman firicel de apa. Nu ca as face parte din categoria fericitilor lumii, dar de multe ori sunt multe ganduri care ne talharesc existenta.

    Iti doresc numai bine!

     

au urcat o treapta