Nu mă mai recunosc sau nu știu cine sunt 
și tot nu am aflat ce rost am pe pământ.
Urlu în gând și simt lacrimi de neputință
și tot nu am găsit care-i a mea dorință.
Am una, am două, am nouăzeci și șapte
păcate și dorințe, amestecate-n șoapte.
Caut indentitati, mă mint că le-am găsit,
m-am învârtit în cerc și viața am irosit.
Am înșirat pe ață și mi-am făcut șirag,
însă cu ce folos când e pustiu în prag?
Viața mi-e plină de lucruri la trecut.
Prezentul tot lipsește și tace, este mut.
Durerea unui gând mă sfâșie, mă doare.
Oare-am trăit degeaba, călcată în picioare?
Unde e visul meu, puterea mea aparte,
să pot să lupt, să fiu, să merg și mai departe?
Unde sunt eu, cea care mă știam
că am o forță-n mine?
Mă uit…privesc pe geam.
Dau înapoi și nu mă regăsesc,
caut răspunsuri clare și tot nu le găsesc.
Mă văd în multe nuanțe și nu sunt colorate,
mi-e dor de mine, cea care știa răzbate.
mă chinui să o scot, să iasă iar afară,
să mă conducă-n viață și să nu mă mai doară.
,,Provocări” : psi, Dragos, dor, carmen pricop, almanahe, dictaturajustitiei, Mariana, Vero, labulivar, incognito, Silving, tibi, dagatha, cammely
Cățărătorii 
incaunipocrit
septembrie 24, 2012 at 8:00 am
Reblogged this on TeMeMi.
dictaturajustitiei
septembrie 24, 2012 at 9:45 am
Bună !
Scorpiuțo, sper să te regăsești , pentru tine, cât mai repede !
Ce tânără ești !
Scorpio
septembrie 24, 2012 at 5:42 pm
:)) dau bine in poza?
dordefemeie
septembrie 24, 2012 at 10:25 am
Tu, cea puternica, te vei regasi cu siguranta…
Scorpio
septembrie 24, 2012 at 5:42 pm
Eu cea puternica…fac versuri.
almanahe
septembrie 24, 2012 at 12:53 pm
Te-ai făcut tu una cu tapetu’, da’ ştiu că ai înflorit tare-tare frumos în viers!
Scorpio
septembrie 24, 2012 at 5:43 pm
:)) M-a lipit viata asta de tapet, una doua.
cammely
septembrie 24, 2012 at 1:35 pm
ce ti-e si cu regasirea asta
mereu luptam sa schimbam cate ceva in noi si pe urma ne plangem ca nu ne mai regasim 😆
ia-o de la capat , da-o incolo de regasire! 😉
te pup dulce!
cammely
septembrie 24, 2012 at 2:42 pm
Scorpio
septembrie 24, 2012 at 5:44 pm
Cammely, deocamdata ma caut pe mine, nicidecum regasirea mea.
Marian S
septembrie 24, 2012 at 3:15 pm
Nu mă mai recunosc, deşi ştiu cine sunt
(Când am aşa probleme, salvarea-i buletinul)
Am vrut să-ţi zic mai multe, am scris un pic prea lung
Şi l-am trimis cu mailul, că-n Poştă-i mare chinul.
Scorpio
septembrie 24, 2012 at 5:45 pm
:)) Pfff…cred ca am ajuns sa ma sperii eu de mine.
incognito
septembrie 24, 2012 at 6:11 pm
Te aplaud și te îmbrățișez virtual! 🙂
Scorpio
septembrie 24, 2012 at 7:45 pm
Si eu, dar nu stiu daca esti fetita sau baietel :))
Carmen Pricop
septembrie 24, 2012 at 6:29 pm
Să ţi se coloreze imaginea-n oglindă
şi în durere să găseşti putere
să te desfaci ca dintr-o crisalidă,
un fluture ce n-a uitat să spere.
Scorpio
septembrie 24, 2012 at 7:46 pm
ce-mi place….torc…. :))
psi
septembrie 24, 2012 at 7:07 pm
te chinui prea mult, mult prea mult. te vei găsi atunci când te aștepți mai puțin, așa spun eu, așa cred. vorbim noi la telefon. curând. stai să mă dau jos de pe pereți.
Scorpio
septembrie 24, 2012 at 7:44 pm
:)) Si tu tot tapetata? Sau imi tii companie?
irealia
septembrie 24, 2012 at 9:47 pm
Îi ziceam lui psi că se ia amărăciunea din aer, ca viroza, şi-am ajuns la concluzia că trebuie să zâmbim. Da’ nu mai ştiu cum am ajuns la concluzia asta. În fine, după ce-am zâmbit, am ştiut brusc ce am de făcut. Şi-am fugit la aer. Hai, va fi iar bine! Cumva!