Duzina de cuvinte- Probleme

Zilele trec și mă pregătesc încet să mă întorc pe alte meleaguri. Concediul s-a făcut praf și scrum… pe drum. Singurele zile în care m-am simțit relaxată au fost cele în care prietena mi-a fost alături și în casă, la o bere cu aromă de lămâie.
Cu fiul meu nu am reușit să vorbesc foarte multe, dat fiind ce s-a întâmplat în ultimul timp. Cu cât amânăm discuțiile noastre care ne lipsesc, cu atât mai mult îmi dau seama de lipsa mea de lângă el.
După accidentul în care a fost implicat, starea de șoc l-a făcut tăcut și apoi extrem de irascibil.
Urechile făcute pâlnie la ce ar trebui să fie ,,bine” și să facă, nu l-au făcut decât să intre mai rău în ceață. La un moment dat se simțea ca la coridă, alergând ca să scape de problemele pe care i le-au făcut alții. La început miza i s-a părut interesantă, apoi s-a demonstrat că nu se alege cu oarece pricopseli ci dimpotrivă va ieși probabil în pierdere, fără a fi vinovat. Carcasa făcută varză, costă, iar diferitele aliaje, chituri și cârpeli probabil va trebui să le suporte și el, pentru că firma de asigurări vrea să scape ieftin.
Neseriozitatea profesioniștilor care numai profesioniști nu sunt, l-au făcut să cânte la o partitură proastă.
Noroc că s-a remontat pe ultima sută de metri și par a apărea speranțe pozitive la orizont.
I-am explicat că în viață trebuie să nu te grăbești și să gândești de o sută de ori înainte să faci o mișcare.
I-am spus că eu nu sunt un aparat de făcut bani, iar el nici atât… și că negânditul, întotdeauna se plătește.
Nu știu ce să fac cu cuvântul cort… Poate să il dau inspectorului de daune și să îl trimit cu el la plimbare???