RSS

Duzina de cuvinte- Ierni uitate

13 Dec

Când eram copil, îmi plăcea iarna. Da, îmi plăcea!
Așteptam să iau vacanță, să uit de cărți, de școală și să mă bucur cu adevărat de sărbători. poze-mos-craciun_sanie-trasa-de-reni_sac-cadouri-11
Doamne, cât mă mai bucuram….
Bucuria începea cu moș Nicolae, când îmi făceam lună ghetuțele jerpelite și le așezam la geam, gândindu-mă că moșul are în sac ceva și pentru mine.
Chiar dacă era aproape falit, moșul tot lăsa ceva acolo, că era o portocală, o eugenie sau o banană verde…tot găseam ceva, ceva. Nu făcea diferență între mine și fratele meu și la amândoi ne lăsa aceleași daruri.
La fel se întâmpla și de Crăciun. Ornam bradul cu mare drag, împreună cu fratele meu și cu tata și făceam scenarii ce vom primi și dacă am fost cuminți.
 Nouă ni se părea mereu că am fost cuminți, dar martoră era doar mama care se lua mereu cu mâinile de cap la tâmpeniile pe care le puneam eu și fratele meu, la cale.
Încercam să nu dormim, să stăm la pândă ca să îl vedem și noi pe Moș, dar fără sorți de izbândă. De fiecare dată ne fura somnul și dimineața aveam deja cadourile sub brad.
Când venea data de 23 știam că trebuie să plec cu colindul. Nu colindam la distanță mare de blocul meu, însă de fiecare dată mă întorceam cu plasele pline.
Mama scotea două ligheane și începeam să numărăm covrigii și eugeniile, ca să vedem cine are mai multe, eu sau fratele meu. Aveam ce ronțăi toată iarna.
Urma apoi steaua, plugusorul, sorcova…într-un tipar bine stabilit.
Nu ratam nici o ocazie.
Fericirea cea mai mare era zăpada, pe care o așteptam cu bucurie. Când ningea de ajuns, luam sania și fugeam pe pârtie sau pe derdeluș.
Ne întorceam acasă uzi fleașcă, hămesiți, cu mucii atârnând, dar rumeni în obraji și sănătoși. Nu știam ce  e aia răceală.
M-am bucurat că și copilul meu a trăit aceeași copilărie, poate un pic mai darnică. Mă uit în jur și văd din ce în ce mai puțini copii care nu se mai bucură de zăpadă, de sărbători, nu mai știu să fugă cu sania, să se bată cu bulgări sau să facă un om de zăpadă. Le e rușine!
Anii au trecut, vremurile s-au schimbat, eu m-am schimbat…am încercat să rămân copil, dar nu am reușit.Viața m-a făcut să fiu responsabilă, serioasă, mult prea serioasă și să nu mai știu să mă bucur de iarnă, de sărbători. O serie de evenimente urâte m-au făcut să nu mai simt spiritul Crăciunului și să trec peste sărbători cu indiferență, că să maschez durerea.
Nu îmi mai place iarna, nu îmi mai place zăpada transformată în mocirlă, nu îmi place frigul.
Două lucruri  îmi mai aduc zâmbetul pe buze…prima ninsoare  și impodobitul bradului, alături de fiul meu.

Tabelul de la psi e plin de Duzinisti pregatiti sa ii cititi….

Anunțuri
 

Etichete: , , ,

18 răspunsuri la „Duzina de cuvinte- Ierni uitate

  1. Sonia

    Decembrie 13, 2013 at 10:21 pm

    Am crezut că sunt singura de pe aici care număra covrigii primiți în seara de Colindețe. 🙂 Era un adevărat ritual. Deși bunica mai avea în cămară vreo câteva sute pe care nu reușise să-i împartă. 🙂 Dar cei pe care îi primeam erau cei mai buni. Și aveam mare grijă să nu-mi taie nimeni traista și să rămân fără ei.
    Îți mulțumesc pentru amintirea îngropată undeva adânc și care în seara asta a ieșit la suprafață. Și mi-a adus un zâmbet!

     
    • Scorpio

      Decembrie 15, 2013 at 10:38 am

      Sonia, copilaria nu mi-o mai aduc e nimeni inapoi. Noroc ca mi-a fost frumoasa, asa in lipsurile ei….

       
  2. alma nahe

    Decembrie 14, 2013 at 9:43 am

    …uitate, dar vii în amintire. Mergi pe urma lor, poate te regăseşti şi înţelegi că darurile ţi le mai poţi face şi singur şi că nu e nevoie de un moş hodorogit,să ţi le care şi să le dea drumu’ pe horn. Ia măsuri! Pasivitatea şi speranţa în mai bine, când lucrurile arată clar că nu e loc de mai bine şi nici n-are cum să fie, costă! Până şi zăpezile ne învaţă asta! Noi le iubim albul, da’ în contact cu mizeria noastră, când se mocirlesc, nu le mai iubim. De ce? Sunt atâtea răspunsuri…alege-ţi unul, potrivit sufleţelului tău. 😉

     
    • Scorpio

      Decembrie 15, 2013 at 10:39 am

      As vrea sa nu mai traiesc din amintiri, Alma….

       
  3. greenleaffy

    Decembrie 14, 2013 at 10:40 am

    Când eram mică, mi se scorțoșeau hainele pe mine de atâta zăpadă lipită de ele, nu-mi mai simțeam mâinile prin mănuși, de frig, se făcea noapte și se mai oprea și curentul, dar în casă, de la joacă, nu plecam. Făceam cazemate înalte, din bulgări, construiam efectiv castele din bulgăroi pe care-i suiam-cu ajutorul maturilor pe care-i rugam să se urce pe sănii să-i zidească- la etajul următor al castelului. Oamenii de zăpadă? Ce să zic, că luam fulare și oale de prin casă? La colindat? Mergeam și eu. Astăzi, sunt reumatică și cardiacă, urăsc iarna. Mă bucur că se înserează devreme și că mă bag mai repede în pat, la citit. Și că am învățat să fac cozonaci, să miroasă de Crăciun.

     
    • Scorpio

      Decembrie 15, 2013 at 10:40 am

      Mi-as dori sa redevim ce am fost. Nu stiu daca voi mai putea, vreodata….

       
  4. Adriana

    Decembrie 14, 2013 at 10:46 am

    …da, pentru mine Crăciunul a insemnat multă vreme, vreo sase, doar taiatul porcului, colindatul…la covrigi si nuci, mai ales cel din seara de Ajun, care la Buzău se numea NEAŢALUŞ. Apoi am stat tot prin locuri in care nu ajungea Mos Craciun sau bradul. Brad a apărut doar cand aveam vreo 10 ani, şi m-am comportat ciudat. Mă bucuram si nu prea. Dar portocale in ghetute…şi dulciuri altfel decat cele pe care le stiam tot primeam. Acum …mi-e milă de brazi, am alte ganduri, de asta bat moneda pe ce am şi nu pe ce mi-as dori, nu că nu mi-as dori. Doar că…

    Multumesc pentru gandurile tale. Au ajuns fix in suflet!

     
    • Scorpio

      Decembrie 15, 2013 at 10:41 am

      Adriana, daca a reusit sa ajunga unde trebuie, este de ajuns!

       
  5. Laura Laly

    Decembrie 14, 2013 at 5:49 pm

    Uneor incercarile ne sterg zambetul de pe buze. Dar asa cum zicea Alma, amintirile ne pot ajuta sa recladim acel ceva disparut. Si poate pentru o clipa macar sa uitam sa fim seriosi

     
    • Scorpio

      Decembrie 15, 2013 at 10:41 am

      Poate vreodata…poate….

       
  6. vavaly

    Decembrie 14, 2013 at 8:23 pm

    tocmai pentru ca am avut ochi sa vad prima zapada si sa ma bucur alaturi de copilul meu imi dau seama cat sunt de bogata.
    despre Mosul de alta data am simtit sa scriu si eu. tot cu nostalgie. ce frumos era si pe atunci… si ce frumos t i ai amintit…

     
    • Scorpio

      Decembrie 15, 2013 at 10:42 am

      Prin prisma copiilor nostrii, toti suntem bogati.
      Dar de ar fi de ajuns asta….

       
  7. maya

    Decembrie 15, 2013 at 11:20 am

    Îmbrățișez cu căldură copilul de altă dată, îmbrățișez cu sufletul femeia de acum.

     
  8. Claudia

    Decembrie 15, 2013 at 2:53 pm

    Cred că fiecare avem astfel de amintiri minunate. 🙂 Din păcate, acelaşi lucru observ şi eu… copiii din ziua de azi parcă nu mai ştiu să se joace sau poate că au alte jocuri acum, care îi fac fericiţi.

     
  9. Aliosa

    Decembrie 15, 2013 at 5:43 pm

    ” Cand eram copil”,
    mergeam cu COLINDUL pe la casele oamenilor cantand

    Sarbatori fericite !
    Aliosa.

     
  10. Andrei

    Decembrie 15, 2013 at 9:56 pm

    Cand eram student in Bucuresti (78-81) am avut marea fericire sa pot frcventa un club select din strada Pangrati.Oameni de mare cultura la care si acum ma inchin cu mare veneratie!..De la ei, printre enorm de multe altele, am invatat ca pentru a ma impaca cu Dumnezeu trebuie sa ma impac cu mine insumi!
    De aceea recomand,cu smerenie, ca in aceste enorm de frumoase zile,fiecare sa incerce acest exercitiu!
    Sarbatori fericite!

     
  11. Raluca M.

    Decembrie 16, 2013 at 3:42 pm

    Am calatorit intr-un trecut de copilarie cu zapada si bucurie!

    Eu iti doresc sa recapeti bucuria de a vedea pentru prima data zapada ce acopera tot raul si uratul din lume cu o haina fermecata!

     

au urcat o treapta

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: