Duzina de cuvinte- Împreună

Am luat un predicat și l-am pus lângă celălalt cuvânt și a devenit un tot. Suntem împreună!
Nu știu dacă destinul meu era predispus să umble pe arătură, asta s-a întâmplat cam mereu…sau poate că ăla era drumul pe care trebuia să o ia că să fie bine….că cică nu îl poți schimba, ce ți-e scris în frunte ți-e pus.
Mi-a fost predestinat să mă chinui, să nu îmi fie ușor niciodată și atunci când ajungean la un liman, eram deja stoarsă de toată energia de care mai dădeam semne că o am.
Nu știu de ce dar mereu m-am simțit ca o precupeață la piață, care se tocmește pentru ce își dorește să aibă. Și când aveam ce îmi doream, se părea că nu e ce îmi trebuie. Predominant era sentimentul că aveam nevoie de ceva, dar nu îmi doream să am, pentru că nu știam cum va fi…Complicate sunt căile Domnului….
Știam precis că viața îmi dă dar mă încearcă…sau nu îmi dă și mă lasă cu scuipatul prelins în colțul gurii, tânjind după ce nu aveam.
Priveam prelung la cei din jurul meu și mă miram cum pot să mimeze dragostea doar de dragul de a fi doi. Eu o aveam în mine, o simțeam prin toți porii, dar nu exista al doilea.
 Prelegerea primită de la binevoitori deja mă obosea, era veridic tot ce mi se spunea, dar devenea frustrant cu cât îmi doream mai mult. Era ca steaua pe care vrei să o atingi însă ea se îndepărtează tot mai mult de tine, cu toate că o poți privi….
Acum….tot ce precede cuvântului ,,împreună” vreau să nu mai aibă sens.
A fost, s-a dus….a făcut parte odată din viața mea și nu vreau să mai revină..
EL are un precursor…doi…n-spe….și ar fi bine să fie și să rămână EL.
Are o sarcină deloc ușoară, e o preluare cu bune și rele a tot ce s-a întâmplat înaintea să…cu iluzii și deziluzii, cu frustrări și împliniri.
De va fi destul de puternic, va rămâne…de nu, cuvântul ,,împreună” nu va exista….

Au scris  psi , ch3815h, Matilda, Vienela, alma nahe, carmen pricop, copacul cu vise, roxana, Adriana, Some Words, Adriana2