Psiluneli- Pată de culoare

O pată de culoare pe o floare…. În câte petale de culori s-ar răsfira dacă s-ar deschide?

Trăirea-mi, cam amorfă și cam seacă… Dacă nu ar fi iubu meu să radă tot timpul, oare nu aș uita să zâmbesc? O pată de culoare prin viața mea monotonă….

Trecerea mea prin viață…. Ar fi nesemnificativă dacă nu ar exista un personaj cheie, ce face ca eu să nu fi trăit degeaba, rațiunea mea de a fi și de a simți că se duce ceva mai departe din mine…
Pata de culoare adusă de fiul meu… pete de culori de tot felul…o paletă variată, cum este viața însăși.

Singurătatea, care câteodată este cruntă… Dorul de fiul meu, dorul de iubitul meu, îndepărtarea de tot de aș vrea să fie cât mai aproape…Tot ceea ce îmi alină dorul poartă un singur nume. Știe să fie exact acolo unde este nevoie și să umple golul. Să mă iubească și să mă facă să nu mă mai simt singură atunci când sunt…să îmi țină de urât până vin cei dragi…
Pata de culoare în alb și negru…Jami.
Numai el știe câte lacrimi au curs pe blana lui…numai el știe cum m-a privit în ochi, încercând să îmi spună că va fi bine.
Numai el m-a simțit atunci când mi-a fost rău sau am fost tristă…și mi-a sărit în brațe nemaimişcandu-se de acolo până când nu eram din nou bine.
Nimeni altcineva nu ar înțelege, dar eu și el avem o legătură extrem de specială.
Dacă ar putea vorbi, v-ar spune vorbe de jale, v-ar spune povești de dragoste și de dor, v-ar povesti istorisiri hazlii și penibile totodată…
Dar nu poate, în schimb…privirea lui dă de înțeles totul.
Nu îmi văd viață fără el….nu știu cum va fi când se va întoarce fiul meu și îl va vrea doar pentru el….nu știu cum va fi când pentru o perioadă, Jami va stă la părinții mei.
Știu doar că face parte din viața mea, din sufletul meu, e pata mea de culoare…și că….oricât de nebună aș părea…s-ar putea să renunț la multe pentru el.

Au scris Mariana, Some Words, dor, Ioana Soglu, Vienela, Adriana, Cita, oglinda lui erised