Sunt un om care mereu a vrut binele tuturor și pe cât am putut am căutat să mă fac înțeleasă atunci când am pledat pentru unul, pentru alta.
Eh…faptul că am primit câte un șut în cur (de acum e aplatizat)…pentru că nu și-au dorit să audă ce nu voiau să audă,e altă poveste.
Să vă spun cum stă treaba.
Eu bănuiam și sunt sigură că așa este, mi-au confirmat-o și alte persoane foooarte apropiate mie și nu numai…că am un har habar al meu, care face ca oricare, dar oricare persoană care stă de vorbă mai mult de zece minute cu mine, să înceapă să se deschidă în fața mea și să-şi pună sufletul oarecum pe tavă, făcându-mă părtașă la iubiri, dezamăgiri, aventuri,soacre,amanți sau sex.Iar după ce mi se destăinuie, aceste persoane așteaptă cu ochii duioși și clipicioşi ca eu să le dau un sfat sau să le fac un bine.Da, sunt un Receptor uman .
De multe ori, le-am făcut un bine…sau așa am crezut eu, pentru că binele pe care eu îl vedeam și era evident, nu concorda cu binele crezut de ele.Firea mea directă scotea evidentul în față și cam tăiam în carne vie. Multe persoane beleau ochii la mine și exclamau ceva de genul ,, pfuaiii…da știi că ai dreptate?”….
Păi da, că era prea evident.
Altele în schimb, chiar dacă ce se observa era evident și încercam să fac un bine, mă priveau cu ,,ură” atunci când refuzau să accepte realitatea.
Eu am mai afirmat pe blog că sunt un magnet pentru persoanele supărate și frustrate și toateeee doresc să mi se destăinuie și să le dau apoi un sfat.
Numai că…binele pe care eu doream să îl fac, uneori nu era primit cu brațele deschise.
Și atunci am devenit doar persoana care știe să asculte și atât.
Până la urmă nici măcar eu nu știu dacă binele tuturor este și binele meu.
Dacă m-ar sponsoriza cineva…mi-aș deschide un cabinet de psihologie, unde pacienții mei ar sta întinși pe o canapea, spunându-și poveștile frustrante și unde eu, în spatele lor, aș sta într-un fotoliu spațios, cu un calculator în față și în timp ce aș îngâna ,,îhî…da, așa este, spuneți mai departe”…m-aș juca candy crush. :))
Au scris psi, dor, Mariana, tiberiu, Dana Lalici, roxana, alma nahe, Adriana, Abisurile, Dictatura Justitiei, Vero, Dan (Gara pentru doi), lili3d, dagatha
dordefemeie
iulie 21, 2013 at 10:58 pm
Faina meserie ar fi aia, si ar curge si banii… 😆
Scorpio
iulie 22, 2013 at 10:46 am
Mda…din pacate ani de zile am facut-o..gratis! :)))
Drugwash
iulie 21, 2013 at 11:50 pm
Ah, pentru binele tuturor… nu te face psiholog!!! 😆 Nţ, nţ, nţ… ce scorpie poţi fi… candy crush, auzi…! 😛 😆
Scorpio
iulie 22, 2013 at 10:46 am
Cred ca mi s-ar potrivi ca o manusa!
Drugwash
iulie 22, 2013 at 11:05 am
Poate fi o mănuşă chirurgicală, folosită la un examen proctologic.. 🙄 😎 😉
Scorpio
iulie 22, 2013 at 11:07 am
:)))))
Dana Lalici
iulie 22, 2013 at 12:22 am
Fara candy craush nici nu ar avea farmec. vremea Solitaire-ului a trecut, nu?
Serios acum, cred ca stii si tu ca a spune omului verde in fata ce crezi, comporta un grad de risc. da’ se pare ca ti l-ai asumat si te felicit pentru asta. O fac pentru ca si eu simt la fel si de fapt ma felicit pe mine, egocentrista ce sunt ! 🙂
PS Imi place stilul asta al tau, ironic…
Scorpio
iulie 22, 2013 at 10:47 am
Nu am jucat niciodata Solitaire.Pfff, cred ca e un defect ironia mea. sau o calitate? :)))
psi
iulie 22, 2013 at 10:06 am
pentru binele ochilor mei mi-ar fi plăcut să nu fi schimbat tema. 😦 te-am citit cam greu…
orice psiholog știe că nu de sfaturi are nevoie cel care vorbește, ci de ascultare. până la urmă răspunsurile sunt în noi, iar dacă vrem să le auzim de la ceilalți, trebuie să ne asumăm aceasta, nu? așa că eu spun că acelora care nu le place ce aud de la tine, ar face bine să tacă… să nu se mai confeseze.
nici eu nu sunt genul care mângâie pe cap, numai că lamentările pe mine mă irită într-atât încât niciun joc pe calculator nu m-ar ajuta. 😀
Scorpio
iulie 22, 2013 at 10:48 am
Nu am schimbat tema, nu stiu de ce ai citit greu.Psi, mangai pe cap odata, de doua…dar cand vad ca mangai degeaba….
psi
iulie 22, 2013 at 9:28 pm
eu văd scrisul pe fond portocaliu. de fapt impropriu zis îl văd… dar poate că numai la mine e aşa… 😦
Scorpio
iulie 23, 2013 at 5:34 pm
psi, nu am schimbat nimic…nu stiu de ce vezi tu asa.
Aliceee traveler
iulie 22, 2013 at 11:31 am
Eu zic ca pt cabinetul de psihologie nu e prea tarziu, daca ai acest har si iti place
Scorpio
iulie 22, 2013 at 4:12 pm
Ooo…nici macar nu e un vis.Glumeam…nu ma mai tin nervii, abia am pentru mine :))) .
Tiberiu Orasanu
iulie 22, 2013 at 4:02 pm
Păi şi mie mi se cam destăinuie lumea dar sfaturi, n-am dat şi nici nu dau. Iar de chestia cu făcutul binelui, m-am cam lăsat. Am avut prea multe ocazii să regret aşa că… ai spus foarte bine la # dor pe blog 😆
Scorpio
iulie 22, 2013 at 4:13 pm
Pai si nu e asa? :))
abisurile
iulie 22, 2013 at 4:15 pm
Sa stii ca nu esti singura care a luat suturi. Am inceout odata si eu la fel pana am realizat ca exista o multitudine de puncte de vedere legate de o multitudine de contexte . Cand mi s-a invinetit fundul de tot am lasat-o mai moale. Acum ma asez frumos intr-un colt si astept sa treaca.
Adriana
iulie 22, 2013 at 5:18 pm
Pierdere de timp cu sfaturile. Nu am nici pentru mine soluţia salvatoare dar să-i mai ” trezesc” şi pe alţii. Puse una peste alta, mie mi-a plăcut să te citesc, parcă nu vroiam să se termine. Eu cred că tu ne-ai făcut un bine tuturor azi: ai adus un pic de veselie, ironie, ceva în plus. Fain
alma nahe
iulie 22, 2013 at 5:46 pm
Deci, n-ai schimbat tema, zici? Nici cu ultimul rând, nu? 😆
Scorpio
iulie 22, 2013 at 6:20 pm
Alma…ba da…dar eu ma gandesc ca Psi s-a referit la altceva, zic si eu…nu stiu…
lili3d
iulie 22, 2013 at 6:31 pm
Mie mi-ar plăcea sfaturile tale, chiar dacă… ai juca candy crush. 😀
roxdumitrache
iulie 22, 2013 at 11:07 pm
Binele tuturor de cele mai multe ori nu este si al meu. Cum nici reciproca nu cred ca este valabila. Ceea ce in general vorbind, nu ne omoara pe cei mai multi, este clar ca ne este favorabil tuturor celor ce au trait experienta. Partea cu receptorul uman este o realitate dar, te incarci cu prea multa frustrare sau durere si poate sa-ti faca rau. Cand este rost de bucurie, poate fi cat de multa.
mereucautceva
iulie 23, 2013 at 10:44 am
sa-ti zic, sa nu-ti zic, sa ma deschid, sa nu ma deschid… da-mi un sfat