RSS

Psiluneli-Îngradiri sociale

02 Iun

Am reactualizat o postare mai veche    , pentru că rămane de actualitate și INGRADIT IN LIBERTATEbineînțeles, am adăugat ceva, cosmetizând-o.

Reacțiile celor care îl cunoșteau pe Schatz erau diferite, bărbații cu ochi libidinoși, când aflau de unde sunt,reacționau,,aaa,gogo-girl,Dracula,prostituertin..”, iar femeile ,,nu mă vedeau”.
Am vrut să îi înțeleg, dar nu am putut..Ca străină, ești văzută doar ca o bucată de carne, pe care unul o f..e și care vrea să găsească vreun ,,prost” să o ia de nevastă.
Am avut mult de luptat, până și-au reconsiderat sentimentele, însă nu îndeajuns.La început a durut, cu timpul am învățat să port măștile lor și să devin imună la atacuri.Sunt multe, mult prea multe îngrădiri sociale.
Revenind la ce am afirmat odată, că eu veneam dintr-o țară din lumea a treia,într-o țară din lumea a doua, explic..
,,La voi în Romania există cafea și ciocolată?Blugii pe care îi porți de unde i-ai cumpărat? Din Romania?  Se găsesc și acolo?” Și multe rahaturi de genul..,,Nu băi fraierilor, trăim în copaci și mâncăm doar mămăligă!”
Când aflau că am bacalaureatul luat, făceau ochii mari…,,pai și atunci ce cauți aici?”..Hmmm…
De ce lumea a doua?? Din punctul meu de vedere…eram într-o zonă în care gândirea și libertatea erau limitate.Zace pe hartie independența femeii..iar rasismul este în floare.Ești străină? Vrei locul lor de muncă și bărbații lor.
Nu ai dreptul să ridici capul, nu ai dreptul la părerea ta, oricum nu contează.Și nu ai voie să reușești.Cum te ,,ridici” un pic, ți se dă una peste cap, ca să îl pleci din nou și să devii umil și neputincios.Atunci e bine!
E o țară frumoasă, da, cu locuri superbe, în care te simți în siguranță..Însă îți trebuiesc ani să reușești, să te afirmi.
Bărbații muncesc foarte mult, vin acasă și își iau timpul lor liber.Ierarhia este..eu, locul meu de muncă, timpul meu liber(doar al meu)…și familia.
Femeile, dacă nu au servici sau o carieră sunt din start frustrate, singure,  depresive.
Cele care mai au o șansă și un servici, au la randul lor, timpul lor liber(singure, fără bărbat) și preocupările lor separate.
DA..există și excepții de la regulă, pe care noi le considerăm absolut normale, dar nu sunt foarte dese.
Când erau împreună, mă uitam la ei, la majoritatea pe care îi cunoșteam și la teatrul pe care îl jucau, de familie fără probleme, familia perfectă.Pentru că nu discutau niciodată despre ei..dar toată lumea știa.Și totuși..stăteau împreună,nu neapărat pentru copii(cei care au),cât pentru avere.
Mulți trăiesc n ani împreună, într-un parteneriat, tocmai ca să nu se mai complice.
Mulți fac copii, stau împreună, dar nu se căsătoresc.Un act nu contează pentru ei..sunt liberi să vină și să plece din relație când vor.
Asta e democrație, modernism, libertate…Și nimeni nu se plânge, pentru că sunt liberi să aleagă ce e mai bine pentru ei…Și totuși…au atâtea îngrădiri…

După trei ani care au trecut de când nu mai sunt acolo, situația nu s-a schimbat.Pe surse…e tot la fel.Străinii sunt în continuare priviți ca niște ,,intruși” , femeile străine nu au prea multă valoare.Nu vreau să mai dezbat reacția lor vizavi de turcii care sunt acolo înrădăcinați de peste douăzeci de ani.
Și în continuare, trebuie sa lupți foarte mult ca să te afirmi în fața lor.

Au scris  psi,  carmen pricopVeroGriskaVeroDana LalicicitaabisurileGabriela

Anunțuri
 
 

Etichete: ,

22 de răspunsuri la „Psiluneli-Îngradiri sociale

  1. Vero

    Iunie 2, 2013 at 10:38 pm

    E bine, zic eu, că ai povestit asta. Ca să se trezească la realitate şi cei care trăiesc cu convingerea că prin alte părţi îi aşteaptă oameni buni precum pâinea caldă şi câini cu covrigi în coadă 🙂

     
    • Scorpio

      Iunie 3, 2013 at 1:45 pm

      Sunt cazuri si cazuri, dar….invartindu-ma printre oameni cu ,,grad” si ,,valoare”…am observat cu tristete ca oameni cu studii inalte, veniti din multe tari, nu numai Romania…se chinuiau sa razbata.

       
      • Vero

        Iunie 3, 2013 at 3:20 pm

        Cam asta am auzit şi eu despre lumea de acolo – că e foarte greu să fii acceptat şi că poate reuşeşti, în calitate de coleg de serviciu, dar nu şi în calitate de prieten (aproape niciodată).

         
    • Drugwash

      Iunie 3, 2013 at 3:36 pm

      Întotdeauna am avut impresia că în alte ţări sînt oameni cu covrigi în coadă şi cîini buni precum pîinea caldă… 🙄 Se pare că bunătatea se rezumă strict la covrigi şi pîine, acolo…

       
  2. psi

    Iunie 2, 2013 at 11:17 pm

    nu vreau să mă gândesc ce ai trăit. noi, când am fost în sicilia şi am spus unchiului nostru, italian, că da, am terminat o facultate s-a uitat la mine ca la ozn-uri. abia apoi am aflat că proprii lui copii nu aveau niciunul liceul terminat, că nu contează…
    ştiu şi din alte surse, dar mereu am admirat sincericatea cu care ai spus cum este de fapt să fii străin afară. alţii n-ar recunoaşte…

     
    • Scorpio

      Iunie 3, 2013 at 1:46 pm

      Psi, in cei cinci ani, am invatat sa nu plec capul si sa imi spun punctul de vedere.Unii au apreciat, altii mi-au intors spatele, considerand ca nu am ,,dreptul” sa fac asta.

       
  3. Dana Lalici

    Iunie 3, 2013 at 12:38 am

    De acord cu Vero, bun articolul, ca o cana cu apa aruncata in fata celor care viseaza la cai verzi pe pereti si la mai multi covrigi decat pot duce prin strainataturi.

     
    • Scorpio

      Iunie 3, 2013 at 1:46 pm

      Depinde pentru ce pleci acolo….

       
  4. cita

    Iunie 3, 2013 at 1:57 am

    Dar… sunt la ei acasa oamenii astia! Sa nu uitam! Avem dreptul sa nu ii iubiml sau sa nu ii apreciem dar de ce i-am judeca?
    Daca tu esti altfel nu inseamna ca majoritatea romanilor ce le trec granita sunt la fel!
    Ingradirile fata de straini se vor inmulti direct proportional cu criza! Cand locurile lor de munca sunt amenintate de cei care sparg piata acceptand salarii de mizerie… usor nu va fi pt straini!
    In ce priveste imaginea noastra in strainatate… pai tot noi ne-am facut-o!

    Dar a generaliza gasesc ca este un pacat! Asa cum tu nu te asemeni cu femeile venite acolo sa-si gaseasca un „prost”si sa-i pape banii, asa si la ei pot fi oameni care sa stimeze macar un roman pe care l-a cunoscut!
    Totul tine de mediul in care ai avut norocul sau ghinionul sa ajungi!

     
    • Scorpio

      Iunie 3, 2013 at 1:48 pm

      Cita, total de acord cu tine. Si eu una nu i-am judecat! Dar….in momentul in care, tu ai o situatie, esti acolo si muncesti, nu inteleg de ce sa te coboare si sa faca misto, doar de faptul ca nu esti de al lor. Vreau sa spun ca mistoul era inclusiv la adresa germanilor(eu fiind in Austria) .

       
      • cita

        Iunie 4, 2013 at 2:04 am

        Cred ca nu vrei sa stii ce „mistouri” am inghitit eu cand m-am mutat de la Bucuresti la… Sibiu! 🙂
        In primul an am cazut in depresie!
        Nu mai puteam sa plec inapoi caci imi vandusem apartamentul si nici nu ma puteam juca cu scoala copiilor! Dar mi s-a intamplat sa-i spun sotului meu ca imi vine sa ma urc pe bloc si sa ma arunc in gol! Fara credinta nu as fi rezistat!
        Si eram in tara mea! De aceea spun ca orice iesire de pe orbita ta doare! Ai nevoie de putere ca sa iti faci un loc!
        M-a ajutat Dumnezeu, familia mea, si am reusit macar sa privesc cu umor dispretul lor !
        Am legat chir prietenii frumoase di de mare calitate si, trebuie sa recunosc, pana la urma m-au acceptat ! Ma regreta si imi dovedesc mereu ca nu m-au uitat!

        Asa e lumea! Mai ales cea exclusivista a saxonilor!

        Lasa, ca nici ca francezii, care au tot venit cu politeturi si drepturile omului si in 20 de ani vor trai intr-o tara preponderent musulmana! 🙂

        Austriecii se socotesc mai rafinati decat nemtii si in parte au dreptate! Au si ei problemele lor cu nemtii , ca si noi cu moldovenii 🙂

         
  5. Gabriela

    Iunie 3, 2013 at 11:33 am

    Am auzit si eu de astfel de intamplari. Personal nu am patit. Poate ca vorba si de atitudine. Nu stiu. Eu nu accept sa fiu tratata de sus, ca stiu si eu sa ma cocot, cand vine vorba de asta. Poate ca sunt o norocoasa si ca am ajuns in locuri in care oamenii s-au comportat bine. Dar oriunde am fost plecata, nu am fost tratata cu superioritate si nu mi-a fost rusine ca sunt romanca. Dar sunt de acord ca, multi romani primesc si astfel de tratamente. Si ca sa ne intoarcem in propria ograda, nici noi, romanii, nu ii tratam mai bine pe tigani, privindu-i drept cetateni de categoria a doua. Invatam ceva din experientele din afara? Unii da, altii nu.

     
    • Scorpio

      Iunie 3, 2013 at 1:48 pm

      Nu mi-a fost rusine ca sunt romanca, insa nu am fost ,,adoptata” pentru ca eram straina.

       
      • Gabriela

        Iunie 3, 2013 at 2:46 pm

        Probabil ca depinde mult de mediul in care lucrezi. La inceput am lucrat intre emiganti turci. Mai apoi, am lucrat doar intre nemti. Dar nimeni, nu m-a tratat urat sau sa faca vreo aluzie pentru ca sunt romanca. Am fost rspectata la ambele locuri de munca. Asta nu inseamna ca peste tot e la fel.

         
  6. abisurile

    Iunie 3, 2013 at 1:42 pm

    Eu cred ca de multe ori plecam cu un handicap „ce o sa zica ceilalti” . Ne vedem prea des prin ochii celor din jur si a sta in detrimentul propriilor actiuni. Sentimentul de inferioritate este de multe ori autoalimentat. In definititiv totul se poate „reduce” la o singura explicatie „increderea in sine”. Cand nu e sau schioapata orice vorba/comportament contra, doare. Cand este putem ignora si merge mai departe. Putem ataca, explica, justifica, intelege.

     
    • Scorpio

      Iunie 3, 2013 at 1:50 pm

      Eu am plecat din start fara handicap. Am muncit din greu, m-am dus la scoala ca sa le invat limba(pentru ca radeau de mine), am dat examene si am luat diploma de vorbitor, m-am descurcat. Asta doare! Ca te descurci….Copii lor, au majoritatea Lehre…o scoala profesionala de meserii, fara un Bac.

       
      • abisurile

        Iunie 3, 2013 at 2:01 pm

        Cred ca este si in functie de tara de ‘adoptie”. Sunt unele locuri unde sentimentul national e mai aprig.

         
  7. cammely

    Iunie 3, 2013 at 8:52 pm

    probabil ai dreptate
    nu stiu cum e decat din auzite, asa ca ma abtin

     
  8. lili3d

    Iunie 3, 2013 at 9:22 pm

    Până la urmă, poate e vorba de nivelul de cultură…

     

au urcat o treapta

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: