Psiluneli-Îngradiri sociale

Am reactualizat o postare mai veche Lumea a doua,lumea a treia   , pentru că rămane de actualitate și bineînțeles, am adăugat ceva, cosmetizând-o.

Reacțiile celor care îl cunoșteau pe Schatz erau diferite, bărbații cu ochi libidinoși, când aflau de unde sunt,reacționau,,aaa,gogo-girl,Dracula,prostituertin..”, iar femeile ,,nu mă vedeau”.
Am vrut să îi înțeleg, dar nu am putut..Ca străină, ești văzută doar ca o bucată de carne, pe care unul o f..e și care vrea să găsească vreun ,,prost” să o ia de nevastă.
Am avut mult de luptat, până și-au reconsiderat sentimentele, însă nu îndeajuns.La început a durut, cu timpul am învățat să port măștile lor și să devin imună la atacuri.Sunt multe, mult prea multe îngrădiri sociale.
Revenind la ce am afirmat odată, că eu veneam dintr-o țară din lumea a treia,într-o țară din lumea a doua, explic..
,,La voi în Romania există cafea și ciocolată?Blugii pe care îi porți de unde i-ai cumpărat? Din Romania?  Se găsesc și acolo?” Și multe rahaturi de genul..,,Nu băi fraierilor, trăim în copaci și mâncăm doar mămăligă!”
Când aflau că am bacalaureatul luat, făceau ochii mari…,,pai și atunci ce cauți aici?”..Hmmm…
De ce lumea a doua?? Din punctul meu de vedere…eram într-o zonă în care gândirea și libertatea erau limitate.Zace pe hartie independența femeii..iar rasismul este în floare.Ești străină? Vrei locul lor de muncă și bărbații lor.
Nu ai dreptul să ridici capul, nu ai dreptul la părerea ta, oricum nu contează.Și nu ai voie să reușești.Cum te ,,ridici” un pic, ți se dă una peste cap, ca să îl pleci din nou și să devii umil și neputincios.Atunci e bine!
E o țară frumoasă, da, cu locuri superbe, în care te simți în siguranță..Însă îți trebuiesc ani să reușești, să te afirmi.
Bărbații muncesc foarte mult, vin acasă și își iau timpul lor liber.Ierarhia este..eu, locul meu de muncă, timpul meu liber(doar al meu)…și familia.
Femeile, dacă nu au servici sau o carieră sunt din start frustrate, singure,  depresive.
Cele care mai au o șansă și un servici, au la randul lor, timpul lor liber(singure, fără bărbat) și preocupările lor separate.
DA..există și excepții de la regulă, pe care noi le considerăm absolut normale, dar nu sunt foarte dese.
Când erau împreună, mă uitam la ei, la majoritatea pe care îi cunoșteam și la teatrul pe care îl jucau, de familie fără probleme, familia perfectă.Pentru că nu discutau niciodată despre ei..dar toată lumea știa.Și totuși..stăteau împreună,nu neapărat pentru copii(cei care au),cât pentru avere.
Mulți trăiesc n ani împreună, într-un parteneriat, tocmai ca să nu se mai complice.
Mulți fac copii, stau împreună, dar nu se căsătoresc.Un act nu contează pentru ei..sunt liberi să vină și să plece din relație când vor.
Asta e democrație, modernism, libertate…Și nimeni nu se plânge, pentru că sunt liberi să aleagă ce e mai bine pentru ei…Și totuși…au atâtea îngrădiri…

După trei ani care au trecut de când nu mai sunt acolo, situația nu s-a schimbat.Pe surse…e tot la fel.Străinii sunt în continuare priviți ca niște ,,intruși” , femeile străine nu au prea multă valoare.Nu vreau să mai dezbat reacția lor vizavi de turcii care sunt acolo înrădăcinați de peste douăzeci de ani.
Și în continuare, trebuie sa lupți foarte mult ca să te afirmi în fața lor.

Au scris  psi,  carmen pricop, Vero, Griska, Vero, Dana Lalici, cita, abisurile, Gabriela