RSS

Psiluneli-Poveste dragă

14 Apr

Ca orice copil, am avut bunici şi am avut norocul sau ,,nenorocul” să îi cunosc pe toţi patru.
Cei din partea mamei, oameni de la ţară (mai târziu am aflat ca tataie era fiu de notar)…cei din partea tatalui tot de la ţară dar orăşenizaţi apoi datorită bunicului devenit un înfocat activist de partid.
Recunosc că mi-ar fi plăcut ca bunica din partea mamei, să ne citească seara poveşti, dar în final eu şi fratele meu ne mulţumeam cu ,,noapte bună copii” de la vechiul radio pe lămpi.
Bunicul era mai…cu treburile lui şi mai mult cu fratele meu, să îl inveţe tot felul de meştegăreli.
Aşa că mi-am pus pofta în cui şi poveştile mi le-am luat singură din cărţi sau mi le-am făcut singură din tâmpeniile de la ţară.O poveste dragă de acolo, este
Bine…asta în afară de poveştile pe care le ascultam cu gura căscată, atunci când bunica mai povestea de cutare şi cutarescu sau pur şi simplu le ascultam singură trăgând cu urechea, atunci când eram uşuită din camera.
Recunosc că mi-ar fi placut ca bunica din partea tatalui să îmi citească poveşti seara, dar în final mă mulţumeam să o ascult cum îmi povestea despre copilaria tatalui meu, un drac de copil care i-a mâncat urechile bunicii.Şi atunci stau şi mă intreb, de ce oare mama se mira cu cine oi semăna eu?
Bunicul era mai…ciudat, nu socializa cu nici un nepot, poate şi pentru că era sătul de cei cinci baieţi pe care îi crescuse.Mie chiar îmi inspira oarecare teamă, nu ne băga în seamă, ne saluta scurt pe noi nepoţii şi apoi se ducea la ţigarea şi ţuica lui.
O poveste dragă mie, din tot ce îmi mai aduc aminte în legatură cu ei este
Mi-aş fi dorit ca bunicii mei să fie mai…iubitori? Poate in felul lor au fost, dar eu nu am simţit dragostea aceea de bunici.
Fiecare aveau preferinţe, bunica din partea mamei era leşinată dupa verişoara mea şi îi făcea toate poftele, bunicul era cu fratele meu.
Bunica din partea tatalui era leşinată dupa alta verişoara şi pleca cu ea mereu prin tot felul de concedii, bunicul era…ciudat.
Dar! Dar în ciuda felului lor de a fi, mi-am iubit bunicii şi i-am acceptat aşa cum erau. Erau bunicii mei, aveam bunici.Aveam ţară!
Să vă explic cum e cu ,,am ţară”.
Fiul meu spunea aşa când era mic, neavând decât pe bunica din partea tatălui care locuia la ţară şi doar pe părinţii mei care locuiesc la oraş, tânjea şi el sa plece la ţară, la sat.A fost, dar doar o perioadă foarte scurtă in vacanţe, până am divorţat.
Din păcate, copilaria şi-a petrecut-o mai mult la oraş…aşa că el exclama mereu supărat,, eu nu am ţară”.
Eu nu pot decât spera ca fiul meu, cândva…să îşi aducă aminte de vreo poveste dragă a copilariei sale şi să o spună mai departe.

Iar voi dragii mei, dacă doriţi să citiţi nu o poveste dragă ci mai multe, luaţi de aici Amintirile lui Habarnam și Știetot

Au scris psi, dor, anacondele, Some Words, Tiberiu, Mitzaa, Vero, Dictatura Justiţiei, lili3d

Anunțuri
 

Etichete: , ,

21 de răspunsuri la „Psiluneli-Poveste dragă

  1. dordefemeie

    Aprilie 14, 2013 at 10:42 pm

    Mi-e dor de bunici, iar tu mi-ai adus aminte de ei…

     
  2. silavaracald

    Aprilie 15, 2013 at 8:48 am

    Ei, au am avut parte din plin de „ţara” aia de care vorbeşti. Am crescut aproape neîntrerupt, până la 7 ani, la bunicii din partea mamei, care nu se prea omorau cu dezmierdările la adresa noastră, dar a căror iubire o simţeam în fel şi chip. Eram mereu acolo cel puţin 7-8 copii de vârste apropiate, verişori, unchi, mătuşe, aşa că nu simţeam nevoie de poveşti seara, fiindcă picam ca frânţi după ce ne zbenguiam ca drăcuşorii pe vîrfuri, râpe şi mirişti, cu vitele la păscut. Da, mă mândresc cu faptul că am fost o adevărată cowgirl… 🙂

     
  3. anacondele

    Aprilie 15, 2013 at 10:16 am

    Nici eu n-am „avut ţară” până când s-a măritat sora mea mai mare cu cineva care avea – şi încă mai are! 🙂 Ştiu ce rău e când prietenii tăi au şi tu n-ai! 😦

     
    • Scorpio

      Aprilie 15, 2013 at 1:14 pm

      eh, eu am avut si m-am bucurat de ea cu bune si rele.

       
  4. Mitzaa Biciclista

    Aprilie 15, 2013 at 11:09 am

    Eu am crescut vacanțele la țară și am avut o bunică pe care nu o pot uita niciodată 🙂

     
    • Scorpio

      Aprilie 15, 2013 at 1:07 pm

      Mitzo..si eu simt la fel, nu imi pot uita bunicii, mi-e dor de ei. Dar mi-as fi dorit sa simt mai mult dragostea aia de ,,bunic”, stii tu….

       
  5. Tiberiu Orasanu

    Aprilie 15, 2013 at 1:11 pm

    Nici eu n-am avut „ţară” şi nici bunici; nu i-am apucat, fiind copil apărut pe lume cam la apusul tinereţii părînţilor mei. Tot cu „noapte bună copii” mă duceam şi eu la culcare. După ce-am învăţat să citesc, am dat iama în bibliotecă şi pasiunea asta m-a petrecut întreaga viaţă. Nu ştiu de ce nu-s capabil să însăilez şi eu o poveste deşi mi-aş dori. N-am destulă imaginaţie, probabil şi pentru că nu ştiu să mint, mai ştii? 🙂

     
    • Scorpio

      Aprilie 15, 2013 at 1:15 pm

      :)) Tibi mi-as dori sa pot minti…insa eu povestesc din experientele mele. Cam tot ce scriu este mai mult sau mai putin real…deci am si imaginatie. :)))

       
      • Tiberiu Orasanu

        Aprilie 15, 2013 at 1:19 pm

        Aia cu minciuna, a fost o figură de stil. Voiam să spun că nu ştiu să inventez. De-aia îmi place să relatez ce-am citit, ce-am vizitat… 🙂

         
        • Scorpio

          Aprilie 15, 2013 at 1:43 pm

          Tot experienta de viata se numeste. :)))

           
  6. lili3d

    Aprilie 15, 2013 at 4:38 pm

    Eu am crescut la țară, cu bunicii din partea mamei. Și mi-au fost tare dragi și eu lor…

     
  7. SimonaR

    Aprilie 15, 2013 at 5:19 pm

    Am avut și eu țara… la oraș 😀 la mareeee… eram cel mai tare copil din curtea școlii 😛

     
    • Scorpio

      Aprilie 15, 2013 at 5:30 pm

      Uuuu, asta da lovitura! :))))

       
  8. dictaturajustitiei

    Aprilie 15, 2013 at 7:05 pm

    Of, recunosc personajul !
    Bunicul care-mi spunea povești, povești frumoase , a murit când eu aveam 4 ani.

     
  9. La Fee

    Aprilie 15, 2013 at 8:41 pm

    Draga mea, esti fericita castigatoare a concursului cu berzele! E necesar sa imi trimiti adresa si numarul de telefon! Cling!

     
    • Scorpio

      Aprilie 15, 2013 at 9:07 pm

      Uuuu…ce surpriza, nu ma asteptam. Sincera sa fiu, nu prea inteleg, ca nu sunt pe primele locuri…dar tu stii cel mai bine Zano! Iti trimit pe mail. Multumesc din suflet…pana la urma se pare ca ce iti doresti sincer…si primesti. :))))) Yupiiii.

       

au urcat o treapta

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: