Un inel micuț și bleg,
se făcea că este cerc
și-nvârtindu-se cu zel,
tot dorea un degețel.
Ca să se pună pe el!
Nimeni nu-l băga în seamă
probabil că n-avea mamă,
să-l învețe cum să facă
să nu simtă că se … acă.
Pe el de emoție,
nu c-ar vrea o porție!
Și-ntr-o zi după o dată,
s-a-ntâlnit și el c-o fată.
Și-i arată degețelul,
unde se pune inelul.
Și nu ăla mijlociu,
că-la-i strâmb și e bocciu!
Numai că, pe degețel
zăcea-un frate mai măricel
care-n loc de diamante,
spunea că face karate!
Și-avea față auroaie
ca la cei loviți în …oaie!
Ineluțul mititel, s-a rostogolit de-a dura,
supărat și amărât..până a lovit bordura
și de-acolo,bosumflat
a căzut în plin…rahat!
Vai, vai, ce păcat…
e inelul în rahat!
Au scris: psi, carmen pricop, tibi, anacondele – de s?mbata , anacondele – de luni, roxana, cita, dor, Vero, Dictatura Justitiei, mitzaa, La Fee
Cățărătorii 
Dan (Diana şi Dan)
februarie 18, 2013 at 7:20 am
Acu’, între noi fie vorba … Inel, oricât de bocciu ar fi el, care să nu-şi găsească în doar câteva secunde stăpână, eu unul n-am văzut. Revigorantă poezia ta, perfectă pentru o luni de dimineaţă. Iar inelul din fotografie îmi place de mor deşi eu apreciez inelele la fel de mult cum apreciază un eschimos gerul iernii. 😈
be) titlul e în latină ? 😀
Scorpio
februarie 18, 2013 at 4:26 pm
Dan, multumesc…am rectificat(graba).
dordefemeie
februarie 18, 2013 at 10:00 am
Trezeste simpatie inelul asta, cam amarat dar… se mai intampla…
Scorpio
februarie 18, 2013 at 4:27 pm
Mie oricum imi era simpatic! 🙂
Marian S
februarie 18, 2013 at 10:23 am
Un băiat, timid odată
S-a-ntâlnit și el c-o fată.
Și-i arată degețelul,
De unde-i căzu inelul. :lol
Vai, vai, ce păcat
Inelu-i… adânc băgat… 😳
Mitzaa Biciclista
februarie 18, 2013 at 3:27 pm
:laugh:
Scorpio
februarie 18, 2013 at 4:27 pm
Ei da…ti-ai revenit…tz, tz, tz…
Marian S
februarie 19, 2013 at 9:38 am
Nici că mi-am revenit, nici că nu mi-am revenit. Fac haz de necaz pentru că, altminteri, ar cam trebui să caut Furadan, la ce viaţă duc eu acum.
(Hei, staţi linistiti, nu sunaţi la 112, n-am s-o fac!)
dictaturajustitiei
februarie 18, 2013 at 1:14 pm
Mi-a plăcut umorul tău chiar dacă rău îmi pare de inel că nu are …un stăpân. 😆
Scorpio
februarie 18, 2013 at 4:28 pm
La cat de serioasa sunt, un pic de umor nu strica :)) .
Tiberiu Orasanu
februarie 18, 2013 at 2:21 pm
Vai de el bietul inel 🙂
Scorpio
februarie 18, 2013 at 4:28 pm
Da…chiar ca!
abisurile
februarie 18, 2013 at 4:09 pm
asemenea intrare in scena poarta noroc. chit ca miroase. dar ce nu face inelul sa aiba viata pasnica?
Scorpio
februarie 18, 2013 at 4:28 pm
:)) Ce face? Iese din rahat si cauta alt deget!
abisurile
februarie 18, 2013 at 4:43 pm
asta da perseverenta !
La Fee
februarie 18, 2013 at 6:29 pm
*.¸.* ♡♥♡`*.¸.*`
psi
februarie 18, 2013 at 7:39 pm
😆 chiar mi-era dor de tonul acesta al tău!
Scorpio
februarie 18, 2013 at 7:41 pm
Mai apare si el din cand in cand. 🙂
Drugwash
februarie 18, 2013 at 7:43 pm
Of, drăguţul de inel –
Ce te faci tu fără el?
Cum îl pui pe deşt, la loc,
Dacă-i plin, tot, de… noroc?
😆
Scorpio
februarie 18, 2013 at 7:44 pm
La asta nu m-am gandit! :))))))
Drugwash
februarie 18, 2013 at 8:59 pm
Am soluţia ideală:
De te π/L, se spală! 😆
Marian S
februarie 19, 2013 at 9:42 am
Scrie şi în clar, că nu s-a prins toată lumea! 😛
Drugwash
februarie 19, 2013 at 2:54 pm
Ei da, ştiu că e grea matematica… dar să ne punem, totuşi, capetele la contribuţie. Alea de sus. 😈
lili3d
februarie 18, 2013 at 10:31 pm
faină poezie-pildă!
Cita
februarie 18, 2013 at 10:35 pm
🙂 🙂 🙂 Foarte nostima poezie! Incepe fiind bleg si sfarseste in… 🙂
SimonaR
februarie 18, 2013 at 11:00 pm
Ce mi-a plăcuuut… doamne, mor de râs! Mulțumesc Scorpio!
Hapi
februarie 18, 2013 at 11:45 pm
Foarte draguta poezia dar si inelul pe care l-ai ales imi place mult!
Carmen Pricop
februarie 20, 2013 at 11:03 pm
Biet inel, nu i-a mers bine în viaţă… După evenimentul din final poate să aibă mai mult noroc, parcă aşa se spune. :))