RSS

Provocarea-Peronul

13 Feb

In camera micuta si primitoare,o femeie sta intr-un fotolui larg si mangaie ganditoare un motan…Motanul ii toarce linistit in poala,savurand mangaierile incete…
Femeia este trecuta de varsta a treia si firele de par alb ii dau o aura de bunicuta..Bunatatea i se citeste pe fata ganditoare,dar ochii ii tradeaza o mare tristete…Privirea ii este goala si lipsita de viata…
Ofteaza si se misca incet,sa nu tulbure linistea motanului,insa acesta intorcand capul si privind-o in ochi,ii sare din poala si se indreapta spre canapea.
Femeia se ridica incet si se apropie de fereastra.Ochii se indreapta spre strada pe care misuna oameni grabiti si gandul o duce la un peron…

O gara…pe o banca sta cuminte o femeie.Are ochii vii si privirea patrunzatoare.Cerceteaza peronul cu nerabdare,parca asteptand ceva.Trenuri vin si pleaca,oamenii sunt grabiti..
Ii priveste cu interes pe cei ce misuna in fata ei,intr-o forfota de nedescris,de parca viata s-ar termina intr-o secunda si nu mai au timp..
In fata ochilor ii apare un barbat tanar,cu un geamantan in mana…a coborat dintr-un tren si priveste debusolat in jur parca ar cauta ceva.Apoi fata i se lumineaza..scoate de la piept un teanc,par a fi scrisori..si se indreapta spre un cos de gunoi unde le arunca.Apoi face cu mana cuiva si femeia indreapta privirea sa vada cui a facut cu mana…zareste o femeie gravida care vine in fuga spre barbat,se imbratiseaza si pleaca impreuna.
Femeia de pe banca ofteaza si zambeste amar,insa nu are timp sa gandeasca ce a aruncat la gunoi barbatul,pentru ca atentia ii este atrasa de o pata de culoare.Un barbat ce poarta un pulovar rosu a aparut pe peron.Are o pereche de skiuri pe umar si se uita in stanga si in dreapta,apoi intinde mana si apuca de mana o femeie blonda,indreptandu-se amandoi spre iesire…
Femeia de pe banca isi muta privirea spre trenul care tocmai a sosit….nu zareste pe cel pe care il asteapta,insa nu poate sa nu observe cum pe peron apar pe rand barbati grabiti,unii cu un mic bagaj,altii cu un diplomat in mana,care fie sunt asteptati de cate cineva,fie se grabesc spre iesirea din gara…
Femeia a asteptat ore bune,insa cel care care trebuia sa vina, nu a venit.Intr-un final,s-a ridicat de pe banca si gandindu-se ca si maine e o zi,a parasit peronul.Ochii isi pierdusera stralucirea si pareau obositi…
Zilele au trecut,s-au transformat in luni…apoi in ani…lumea deja se obisnuise cu femeia ciudata care lua loc pe banca si astepta privind…dar acel cineva nu venea niciodata…Apoi femeia a disparut brusc de pe banca de pe peron si lumea s-a gandit ca poate in sfarsit persoana asteptata a aparut…

Femeia tresare brusc si peronul se transforma in strada plina de trecatori…Isi intoarce privirea de la fereastra si se indreapta spre fotoliu,unde se aseaza cu greutate. Apoi,punandu-si ochelarii,ia un stilou in mana si un caiet si sub privirea plictisita a motanului,incepe sa scrie..,,Te-am asteptat toata viata,iubire…..”

Au onorat ,,Provocarea” si
Psi,Redsky,lolita,Cita,Tiberiu,anacondeleOlimpia,Virusverbalis,dictaturajustitiei,anavero,vantdetoamna

Anunțuri
 

38 de răspunsuri la „Provocarea-Peronul

  1. silavaracald

    Februarie 13, 2012 at 8:43 am

    Poate că era mai bine să iasă din așteptare și să pornească în căutare.

     
    • scorpio72

      Februarie 13, 2012 at 2:46 pm

      Poate ca femeia a cautat toata viata…

       
  2. psi

    Februarie 13, 2012 at 9:53 am

    să știi, de fapt știu că știi, motanul nu era plicitsit. doar pare așa. în realitate rezona perfect cu trăirile doamnei sale.

     
    • scorpio72

      Februarie 13, 2012 at 2:46 pm

      Cred ca motanul stia mult mai multe….

       
      • psi

        Februarie 13, 2012 at 3:58 pm

        întotdeauna știu mai mult pisicile… 🙂

         
  3. redsky2010

    Februarie 13, 2012 at 11:23 am

    uneori asteptam toata viata ceva care nu se intampla. poate in loc sa facem asta, am putea sa ne petrecem viata mai cu folos… sau poate ca nu.

     
    • scorpio72

      Februarie 13, 2012 at 2:47 pm

      Poate ca asteptand toata viata ceva…incerci si sa faci,dar nu iese…

       
      • redsky2010

        Februarie 13, 2012 at 3:13 pm

        pana la urma tot iese ceva sau iti descoperi noi preocupari, noi dorinte, noi oameni. pierzi una, castigi alta.

         
  4. Evill Advocate

    Februarie 13, 2012 at 11:34 am

    si inca mai are de asteptat….si poate cand o sa vina..nici nu o sa stie ca a sosit….

     
  5. darkleya

    Februarie 13, 2012 at 12:04 pm

    wow. nu știu ce altceva să zic…

     
    • scorpio72

      Februarie 13, 2012 at 2:48 pm

      Este doar o poveste…Dark,o poveste ca multe altele…

       
      • darkleya

        Februarie 14, 2012 at 9:43 am

        Da, dar asta nu înseamnă că nu mișcă. Ăsta e rostul poveștilor cu adevărat bune!

         
  6. almanahe

    Februarie 13, 2012 at 12:17 pm

    călătorim nu numai fizic, iar peronul ne e cel mai adesea casa din care nu mai plecăm din diverse motive, uneori prea paralizaţi, alteori prea obosiţi să mai facem pasul tot noi…refugiul în scris e bun, atâta vreme cât n-amorţim, aşteptând cai verzi pe pereţi; şi desigur că ei vor apărea,şi la fereastră, dar niciodată cu feţi frumoşi călărindu-i. 🙂

     
    • scorpio72

      Februarie 13, 2012 at 2:48 pm

      Cred ca la acea femeie pur si simplu sosise vremea sa scrie….

       
  7. cita

    Februarie 13, 2012 at 2:36 pm

    Frumoasa povestea ta ! …
    Fiecare are o anume reactie la nefericire…

     
    • scorpio72

      Februarie 13, 2012 at 2:49 pm

      Frumoasa,interesanta,trista,profunda…fiecare o percepe asa cum crede….

       
  8. monicas10

    Februarie 13, 2012 at 3:11 pm

    Două broaște țestoase care țin cu dinții de „căsuța” lor… dar! două paralele se pot întâlni și în această lume! Dacă vor asta!
    Cu ceva timp în urmă mă uitam la o hartă. Două localități diferite. Ochii mi se plimbau de la o localitate la alta… până când mi-au căzut pe o localitate aflată exact la distanța dintre ele. Și-am îndrăznit să visez… atât. Mi-am zis: „ce-ar fi să ne întâlnim acolo? daaaa… ar fi fain!” La câteva ore am primit un mail. Și-am zis că vin. Ne-am întâlnit și am rămas de atunci împreună… asta a fost tot.
    Ce mi-a scăpat din vedere a fost altceva, ceva ce pe atunci consideram că e fără importanță. E o greșeală să iei viața de la zero DOAR din punct de vedere sentimental. Oricum… decât să stau și să aștept un „maybe in the next life” mai bine așa. E o altă poveste…
    Mi-a zis cândva o vorbă un amic, preot de meserie: măi, doar tu știi ce e mai bine pentru tine…” Acum îi zic și eu femeii de pe peron: cum e mai bine? ce-ar face-o să zâmbească? să stea și să piardă timpul pe peron (nașpa…) sau să se suie în tren și să vadă „cu ochii ei” despre ce e vorba? 😉

     
    • scorpio72

      Februarie 13, 2012 at 3:20 pm

      Habar nu am…incotro sa se indrepte? Posibil ca ea sa nu aiba tinta si atunci despre ce tren vorbim?

       
      • Vero

        Februarie 13, 2012 at 6:12 pm

        E interesant şi să pleci fără ţintă, urcându-te în primul tren care se-opreşte lângă peron. Dar asta e o altă poveste… 🙂

         
      • monicas10

        Februarie 13, 2012 at 10:22 pm

        Încerc să reformulez ideea… poate s-o aprinde vreo „luminiță”…
        Deci! Noi oamenii avem capacitatea de a ne crea realități care ne îndepărtează de ceea ce ne dorim cu adevărat. Avem un talent extraordinar de a ne amăgi că ceea ce am făcut până acum ne poate ajuta în mersul pe calea unei minime rezistențe… Ca un exemplu mai simplu: vreau să am bani iar pentru asta mă duc la market să cheltui! Oricine are plăcerea de a cheltui va căuta „surse”, uneori făcând asta chiar „călcând pe cadavre”, adică făcând tot felul de lucruri doar pentru a-și ascunde neputința, uneori chiar au o plăcere sadică în a-și ține sub tensiune „sursa”… Din pct de vedere al Universului (al lui D-zeu dacă vrei să-i spui așa…) este un echilibru. De cele mai multe ori sursa moare sau… „se trezește”.
        Ai grijă de tine, Scorpio… cineva dintre cei dragi inimii tale te-a închis într-o cutie invizibilă. Ori te câte ori ai încercat să evadezi din acea cutie te-a chemat înapoi… iar șantajul emoțional e cel mai folosit de către… citește și asta:
        http://danielroxin.blogspot.com/2011/01/cele-7-tipuri-de-vampiri-sociali.html

         
        • scorpio72

          Februarie 14, 2012 at 8:23 pm

          Monica,multumesc.Interesant ce scrie acolo,ceva ceva mai stiam si eu…

           
  9. Lolita

    Februarie 13, 2012 at 9:38 pm

    Toata viata asteptam cate ceva si cand acel ceva vine spre noi ori nu suntem pregatiti ori trece pe langa noi fara sa-l observam… In plus pierdem esentialul din vedere… 🙂
    Calatorie frumoasa! 🙂

     
    • scorpio72

      Februarie 14, 2012 at 8:24 pm

      Lolita,multumesc..inca nu stiu daca plec in vreo calatorie 🙂

       
  10. Georgiana

    Februarie 14, 2012 at 1:02 pm

    happy valentine’s day, Scorpiuțo!

     
    • scorpio72

      Februarie 14, 2012 at 8:25 pm

      🙂 Geo,azi cand am citit urarea ta,ma gandeam ca suna ciudat ce mi-ai urat. Acum chiar zambesc cand recitesc,a fost o zi frumoasa.

       
  11. virusverbalis

    Februarie 14, 2012 at 6:44 pm

    Astepti, astepti, da pana cand? Salutari din Bania sub zapada! :))

     
    • scorpio72

      Februarie 14, 2012 at 8:26 pm

      Vv..pana cand vine ce trebuie…
      Sa stii ca si la mine e zapada multa.

       
  12. ionela

    Februarie 16, 2012 at 11:04 am

    am lacrimat in fata unei astfel de povesti. e trista si atat de frumoasa. cum oare poate un lucru sfasietor de trist si in acelais timp sfasietor de frumos?cum pot avea loc in aceeasi casuta durerea si frumusetea la un loc?!?cum?!?!

     

au urcat o treapta

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: