RSS

Oamenii de langa noi

08 Dec

Lorin era un barbat ce intrase in a doua tinerete.Viata ii oferise multe surprize,majoritatea urate.Era trecut printr-un divort,sotia il parasise indragostindu-se de altul mai tanar decat el.Ii redase libertatea fara sa se mai gandeasca la el si la cat de mult o iubea.Voia ca ea sa fie fericita si nu s-a mai gandit la durerea lui din suflet.S-a cufundat in munca multi ani,incercand sa uite si sa mearga mai departe.I-a fost greu,foarte greu si a avut momente de depresie crunte,insa prietenii au fost aproape si l-au ajutat.
Viata si-a urmat cursul si a incercat sa isi gaseasca fericirea.Nu prea i-a reusit,femeile pe care le intalnea in cale erau superficiale si materialiste.Nu doreau sentimente ci plimbari si foloase materiale.A renuntat.
Totusi,la un moment dat..a intalnit pe cineva care a reusit sa ii starnesca pasiunea si sa iubeasca din nou.Si a iubit,fara sa vada ca si acea femeie era rece.
Cand in sfarsit si-a dat seama,a plecat..redandu-i iubitei libertatea si la fel,renuntand iubind-o.
Lorin era un barbat dupa care femeile nu intorceau capul in mod deosebit,insa atragea atentia.Avea o privire patrunzatoare in care i se citea dragostea pentru cei din jur,dorinta de a oferi si de a iubi.Stia sa invarta cuvintele in asa fel incat lumea il asculta cu placere si a observat ca emana optimism prin toti porii,asa ca a renuntat sa isi mai planga de mila si a hotarat sa isi traiasca viata din plin.
Fara regrete! Stia ca la un moment dat,va aparea si pentru el cea care va merita dragostea lui.
Pe Alisee a intalnit-o pe un site de socializare.Lorin intra cand si cand de plictiseala si se minuna de ,,masa” care se oferea aproape gratis..
Clicuia plictisit,urmarind chipurile femeilor ce isi cautau dragostea,cand atentia i-a fost atrasa de niste ochi.Acea femeie nu se arata in toata splendoarea ci nu isi arata decat ochii.A ramas privind acei ochi,studiindu-i.Ii aduceau aminte de prima lui dragoste platonica din anii de liceu.
Erau niste ochi de un albastru patrunzator,care il fascinau dar il si intrigau totodata.Privindu-i in profunzime,erau ingrozitor de tristi.
La profil nu scria decat ca ea nu cauta nimic.Atunci ce cauta aici? Hmmm…Suna ca o provocare si i-a scris un mesaj banal.Femeia i-a raspuns intr-un mod politicos si cuvintele au inceput sa curga.
A aflat ca o cheama Alisee,ca este singura si ca intr-adevar,barbatii nu o intereseaza la acest moment,dar ii place sa atraga atentia.
Raspunsurile ei l-au intrigat si mai mult si a rugat-o sa se mute cu discutiile pe messenger.Vorbeau banalitati,insa Lorin tot nu stia cum arata acea femeie.
Alisee era o femeie normala..atat de normala incat nu epata prin nimic.Singurul ei atu erau ochii,care erau imediat remarcati.Era inalta,satena,nici grasa dar nici slaba..insa avea o fata placuta,buze senzuale si carnoase si doi ochi superbi albastrii,umbriti de gene lungi.
Toata viata ei barbatii nu o remarcasera decat datorita ochilor.
Trecuse si ea printr-un divort destul de urat,care lasase amprente in sufletul ei.Apoi avusese o relatie destul de lunga cu un barbat insurat,pe care il iubise enorm,dar caruia nu ii ajungea sotia si amanta,asa ca si ea a fost inselata la randul ei.A iesit destul de sifonata din relatie si cu sufletul sfasiat,stia ca facuse o mare greseala,insa il iubise pe acel barbat neconditionat,daca acceptase sa fie pe locul doi.
Acum era la stadiul in care ura barbatii din tot sufletul,ura pe toti cei care ii facusera rau,cu care fusese buna si isi batusera joc de bunatatea ei…se cufundase in munca,muncea mult pana la epuizare,nu mai avea timp liber,nu mai voia sa se bucure de viata,nu mai voia sa simta nimic.
Ii era frica sa mai iubeasca,sa se indragosteasca din nou,de teama sa nu fie ranita,isi criogenase sufletul,inima ii devenise stana de piatra.Devenise de o duritate aproape macabra.
Se inchisese in ea definitiv.
(va urma)

Anunțuri
 
23 comentarii

Scris de pe Decembrie 8, 2011 în Gânduri cristalizate

 

Etichete: , , ,

23 de răspunsuri la „Oamenii de langa noi

  1. rokssana

    Decembrie 8, 2011 at 12:26 pm

    fata..te urasc 🙂 ai taiat-o prea din scurt…cand pui continuarea ? 🙂

     
    • scorpio72

      Decembrie 8, 2011 at 12:34 pm

      🙂 Saptamana viitoare…sau poate mai devreme.

       
  2. Simion Cristian

    Decembrie 8, 2011 at 2:29 pm

    Banuiesc ca va fi cu happy end!

     
  3. psi

    Decembrie 8, 2011 at 8:05 pm

    eu nu bănuiesc finalul… şi ce bănuiesc nu spun.
    te îmbrăţişez.

     
    • scorpio72

      Decembrie 9, 2011 at 8:52 am

      Psi,finalul se scrie atunci cand curg literele si dupa cum dicteaza mintea 🙂 . Deci nici eu nu banuiesc finalul…

       
  4. virusverbalis

    Decembrie 9, 2011 at 9:48 am

    Ma tii incordat.. :))

     
  5. Mitzaa Biciclista

    Decembrie 9, 2011 at 10:01 am

    Exact când eram mai confortabil intrată în poveste, harşt! ai tirat-o. Păi se poate?!

     
  6. sserbanro

    Decembrie 10, 2011 at 3:13 pm

    I’ve been there too…
    Se pare că drumul trezirii trece pentru toţi prin aceleaşi peisaje…
    E bine că ne povesteşti. Unii, vor recunoaşte drumul parcurs, alţii poate vor ghici ce îi aşteaptă. Iar alţii, se vor mulţumi să comenteze într-un fel sau altul şi să treacă mai departe.
    Drumul către Omu, trece şi prin văi şi prin râpe şi prin păduri…

     
    • scorpio72

      Decembrie 10, 2011 at 3:21 pm

      Serban,nu va povestesc…Am scris o poveste despre cei de langa noi..insa da..poate cineva se va recunoaste printre randuri…poate.

       
  7. Alex

    Decembrie 10, 2011 at 3:31 pm

    Povestea asta seamănă tare mult cu realitatea (unora). Din păcate se întâmplă şi aşa. Uneori apare şi soarele, alteori nu mai apare…
    Aştept continuarea. Frumos mai scrii! 🙂

     
    • scorpio72

      Decembrie 10, 2011 at 3:34 pm

      Alex,in viata asta se intampla multe.Dar poate fi si ,,din fericire”..nu numai ,,din pacate”…
      Multumesc frumos si o zi buna.

       
  8. Hapi. River_woman

    Decembrie 11, 2011 at 2:47 pm

    L-am cunoscut si eu pe Lorin odata, nu, nu e Lorinul din povestea ta 🙂
    Numai ca s-a speriat la un moment dat si s-a retras. Si a fost mai bine asa. Unele povesti, exista ca sa fie spuse iar daca sunt traite, isi pierd magia

     
  9. Lucian

    Decembrie 13, 2011 at 12:22 pm

    Draga Scorpio72, imi place cum scrii… Insa de multe ori m-am intrebat oare de ce femeile, precum aceasta Alisee a ta, isi inchipuie – dar, stii? INVARIABIL – ca ele au fost bune cu nu-stiu-ce barbati care nu le-au meritat si doar le-au facut sa sufere… Am intrebat asta, te rog sa ma crezi, la modul cel mai sincer si fara absolut nici un fel de parti-pris… si toate mi-au spus chestia asta, ca s-ar fi profitat de ele…. Iar eu – tot invariabil, intrucit asta cred – le-am explicat ca, odata ce accepti sa fii cu cineva esti SINGUR(A) responsabil(a) de cum te simti cu acea persoana, si – exceptind sado-masochismul – nu poti avea motive reale sa fii cu o persoana daca nu te simti bine in acel cuplu. PUNCT. Singura motivatie care sa zicem ar mai justifica incercarile repetate de-a redresa o situatie, poate fi aceea ca – daca e vorba de casnicie, nu doar de o relatie – daca exista copii, pentru ei merita facute unele compromisuri (dar nu sacrificii). ATIT. Te rog mult, draga Scorpio72, sa-mi spui ce opinie ai: e logic sa te auto-chinui?

     
    • scorpio72

      Decembrie 13, 2011 at 1:02 pm

      Lucian,este o intrebare grea..sau relativa…nu stiu cum sa ma exprim.
      Nu bagam in discutie o casnicie,ne rezumam la o relatie,da? Si parerea mea este ca incerci sa faci compromisuri,nu sacrificii,incercand sa te automodelezi sau sa modelezi.Si asta doar ca sa mearga.Nu exista relatia perfecta,exista doar relatia unde unul ofera mai mult si celalalt primeste.Daca poate face asa ceva,merge.Daca nu…se chinuie incercand sa schimbe in ,,bine” o persoana pe care fiecare si-o doreste dupa ,,idealul” sau.
      Sunt multe fete sau ma rog femei,care din dorinta de a fi cu cineva accepta mai mult decat pot duce.Si atunci da,se chinuiesc.

       
      • Lucian

        Decembrie 13, 2011 at 1:32 pm

        Perfect de acord. Singura chestie e ca nu trebuie sa modelezi pe nimeni… mai cu seama ca daca ti-a placut initial asa cum era, atunci devine chiar ilogic. Acolo unde exista orgolii prea mari, iubirile sint prea mici… Iar daca dorinta de a fi cu cineva prevaleaza, atunci nu avem dreptul sa ne victimizam. Totul depinde enorm de mult de perspectiva din care privim situatiile… insa la esenta, apropo de relationarea unuia fata de celalalt, un singur lucru e cert: daca esti intr-un cuplu, faza cu „improve yourself” se aplica cuplului, nu doar unuia dintre cei doi. Si daca nu, atunci… nu! E adevarat ca… daca nu-ul asta e foarte dureros, dar trebuie cintarite clar nu-urile si da-urile vietii.

         
        • scorpio72

          Decembrie 13, 2011 at 1:38 pm

          Din pacate si asta este tristul adevar,sunt multe orgolii in majoriatea cuplurilor,unde nu se doreste ,,evoluarea” impreuna,ci ceva de genul..ma accepti asa cum sunt(fara a face macar efortul sa rezonez cu tine).Iar aici intervin frustrarile. Parerea mea este ca nu ai cum sa fii Yng si Yang,daca nu reusesti sa te modelezi unul dupa celalalt.

           
  10. dictaturajustitiei

    Decembrie 29, 2011 at 10:01 am

    Rokssana a zis bine. Eu cred că găsesc urmarea.

     

au urcat o treapta

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: