RSS

Duzina de cuvinte- Ghioaga 2

22 Oct

Continuare din .

Ghioaga fusese privit ca o ciudatenie,de la aparitia sa in sat…aparitie care nu putuse fi trecuta cu vederea de nimeni,pentru ca Ghioaga chiar aducea a ,,personaj”..
Fusese gasit pe langa niste arcade daramate,la marginea satului,de catre Ghita Pantazi(ala din neam de faurari).La inceput,Ghita s-a speriat de forma ciudata,dar si-a facut curaj si s-a apropiat.Ghioaga era mai mult mort decat viu,avea labele insangerate si un ochi sfasiat.Ce era mai curios,era faptul ca langa el se mai afla un motan ce parea ca il pazeste…
Ghita l-a luat pe Ghioaga si l-a oblojit cum a putut el mai bine si de mila l-a lasat in curtea lui.
La inceput Ghioaga nu a bagat in seama pe nimeni,ba mai mult,se repezea sa zgarie si sa muste pe toata lumea straina care incerca sa se apropie de el.Era furios pe faptul ca nu mai vede bine,se simtea ranit in orgoliul sau si se chinuia sa dea lucrurilor contur.Apoi,incet incet si-a revenit si a renascut din propria cenusa.
Singurul pe care il lasa alaturi de el,era Sir.Nu a putut uita nici o clipa ajutorul lui…
………..
Era in masina cu Madam,se intorceau dintr-un concediu.Madam conducea,iar muzica invaluia placut atmosfera din masina.Pentru ca era cald,Madam coborase geamurile,iar Ghioaga admira peisajul ,totusi parca prea mult aplecat in afara.La un viraj mai strans,Ghioaga si-a pierdut echilibrul si a cazut pe geam.Madam nu a vazut,nu a auzit nimic,pentru ca era preocupata sa cante impreuna cu cel de la radio..
Doua zile a ratacit Gioaga in sus si in jos,incercand sa gaseasca drumul spre casa..Nu a reusit,in schimb a nimerit bot in bot cu un dulau,care era sa il trimita ,,acolo, sus”.I-a sfasiat blana si un ochi si chiar daca Ghioaga a ripostat…daca Sir(aparut de nicaieri)nu sarea in ajutorul lui,raschetand dulaul pe spinare si muscandu-l de bot,facandu-l sa fuga schelalaind,nu mai era acum in viata……
Ghioaga a incercat apoi sa adune in manunchi amintirile de atunci,insa oricat a scotocit in memorie,nu a reusit. Stie doar ca Sir s-a pus de straja langa el,aparandu-l…..

Intre cei doi s-a legat o prietenie stransa si Sir venea mereu sa il viziteze.
Chiar daca acum avea smocuri lipsa din blana,un ochi lipsa si cateva cicatrici pe fata,originea sa nobila de motan siamez impunea respectul cuvenit,iar Sir stia asta si i-o arata.
Cand era in toane bune,Ghioaga parea ca se transforma..ochiul capata o stralucire stranie ca de flacara vie si incepea sa spuna lucruri care pareau ciudate pentru obisnuiti.Povestea despre viata de print pe care o avusese,despre calatoriile impreuna cu Madam,despre Franta si pisicile de acolo,niste cochete si fandosite…
Apoi brusc,il apuca o neliniste si tacea incruntandu-se.Atunci Sir stia ca este timpul sa plece si sa il lase in pace cu amintirile lui…..
(va urma)

Pentru  ,,Duzina”au mai scris:
Psimarinaabisurigrigveroredsky,Virusverbalis,Rokssana,Tiberiu,cita,Altcersenin,gangureli,incertitudini,
valentina,carmensima,Sara,dictaturajustitiei,Dagatha,anaid,

Anunțuri
 
 

Etichete: , , ,

37 de răspunsuri la „Duzina de cuvinte- Ghioaga 2

  1. cita

    Octombrie 22, 2011 at 9:58 am

    Te invidiez – cu drag 🙂 – pentru aceste tandre povesti din lumea necuvantatoarelor! Foarte frumos!
    WE placut!

     
  2. Vero

    Octombrie 22, 2011 at 11:00 am

    Frumoasă povestea lui Ghioagă – încep să mă ataşez de toţi motanii conturaţi de duzinile tale 🙂

     
  3. abisurile

    Octombrie 22, 2011 at 11:06 am

    Sper sa-si gaseasca drumul si casa in viitoarele episoade. Ce culoare are Ghioaga?

     
  4. ganguritu

    Octombrie 22, 2011 at 12:48 pm

    ..acum aflam si cate ceva din personalitatea lui Ghioga..si al sau trecut…povestea devine din ce in ce mai complexa 😀
    Zi faina sa ai, plina de frumos.

     
    • scorpio72

      Octombrie 22, 2011 at 2:36 pm

      pai trebuia sa spun ceva si desre el,nu?
      multumesc asemenea.

       
  5. rokssana

    Octombrie 22, 2011 at 1:34 pm

    of,saracu’ Ghioaga 🙂 naspa sa fi avut candva o viata de print si apoi sa plonjezi,ca-ntr-o apa rece ca gheata,intr-o viata nu tocmai in puf….da’deh! asa e viata 🙂

     
  6. Marina R.

    Octombrie 22, 2011 at 1:40 pm

    La o astfel de scriere pentru „Duzina de cuvinte” nu ma asteptam, dar mi-a placut mult, mult de tot. Interesanta povestire, ia sa citesc si Ghioaga 1:)

     
  7. georgiana

    Octombrie 22, 2011 at 1:54 pm

    hai tuuu! ce prostuț! cam rar se întîmplă să ajungă un câine să pună laba pe-o pisică! 😀
    de exemplu, Gipsy al meu o fost atacat de două ori de pisici 😆 adică invers decât în povestea ta :)))

     
    • scorpio72

      Octombrie 22, 2011 at 2:37 pm

      Nu cred ca era prostut,poate doar obosit de atata cautat pe Madam.. 🙂 .

       
  8. Altcersenin

    Octombrie 22, 2011 at 2:23 pm

    maaaama, dapoi Ghioaga are multe patanii si sange albastru… Nu mi-am inchipuit ca-l vei face aristocrat 🙂
    Hai, ca intriga-i tot mai mare, inca un pic si devin fan Ghioaga 😀 😀

     
    • scorpio72

      Octombrie 22, 2011 at 2:38 pm

      Ghioaga probabil nu va mai aparea mult timp in peisaj.. 🙂 .

       
      • Altcersenin

        Octombrie 22, 2011 at 3:51 pm

        pai, si de ce?
        ai putea sa-i faci o reintalnire cu madam 🙂

         
  9. BlueRiver

    Octombrie 22, 2011 at 3:00 pm

    Lipseste Jegarel :(… ce dor imi e de el!

     
    • scorpio72

      Octombrie 22, 2011 at 3:06 pm

      O sa apara,Carmen..acum e in cos cu Sir..ii trage Ghioaga sus prin trapa… 🙂

       
  10. minoki

    Octombrie 22, 2011 at 3:20 pm

    Vai de mine! da’ unde e Jegarel? Ca nu am mai urmarit de ceva vreme povestea. Sper ca nu a murit!

     
  11. redsky2010

    Octombrie 22, 2011 at 5:14 pm

    cam greu sa ajungi la baza dupa ce te-ai delectat la varf. important e ca s-a adaptat si are un prieten bun. fata, tu chiar ai talent, imi place mult povestirea ta! 🙂

     
    • scorpio72

      Octombrie 22, 2011 at 7:46 pm

      🙂 ma adaptez din mers..ce sa fac?

       
  12. psi

    Octombrie 22, 2011 at 7:24 pm

    măăăi, ceva se întâmplă! te citisem de dimineaţă şi acum constat că nu am lăsat şi io un semn, ca tăt omu! pfuaaaai… mă iartă, senectutea e de vină!
    eu admir la tine continuitatea poveştii celor doi eroi. indiferent ce cuvinte înşir eu în temă, ele se aşează cuminţi la picioarele celor doi năzdrăvani. 🙂 va trebui să mă gândesc serios la tema viitoare…

     
    • scorpio72

      Octombrie 22, 2011 at 7:47 pm

      🙂 hi,hi..pai daca nu am de ce sa ma leg,fac alta Duzina,cu altceva….

       
  13. Valentina

    Octombrie 22, 2011 at 10:43 pm

    Din ce în ce mai interesant! 🙂
    Motanii dumneavoastră mă duc cu gândul la AristoCats 😀 „Everybody wants to be a cat…”

     
  14. dagatha

    Octombrie 23, 2011 at 12:28 am

    băi, ești genială!!!!
    Am avut senzația că mă uit la un film, așa părea de …vizual totul 🙂

     

au urcat o treapta

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: