RSS

Provocari papale-Conacul

07 Feb

Plecasera in vacanta.Masina isi urma drumul,iar muzica data la maxim ii facea sa cante impreuna.Isi propusesera sa strabata orasele,ghidati doar de instinct..
El isi aprinsese o tigara si tragea cu of din ea,sprijinindu-si cotul de portiera,ea isi aranja ochelarii in oglinda si zambea cu subanteles..Parea fericita si astepta sa vada ce surpriza ii va face el in continuare,doar aceasta vacanta era un prim pas.
Soarele inrosise zarea in culori intinse pe cer.Se pregatea de asfintit.
Simteau ca trebuie sa opreasca undeva,soseaua parea ca duce nicaieri si in jur nu era decat padurea.In umbrele asfintitului,copacii jucau roluri ciudate,acum isi intindeau pletele verzui,parand ca sunt june rusinoase,acum se faceau mici confundandu-se cu asfaltul..
La un moment dat el nu a mai facut fata si a oprit masina.Amurgul coborase si el a scos harta sa vada unde se afla.Nu a reusit,asa ca impreuna cu femeia ,au plecat sa caute o indrumare,lasand masina pe marginea soselei.Mergand ceva vreme,la un moment dat au zarit ceva ce parea o cladire,s-au apropiat si au zarit ruinele a ceea ce fusese un conac Ziduri intregi erau innegrite de fum si din colturi rasareau ierburi inalte.Pe ici pe colo peretii erau acoperiti de iedera si totul avea un aer trist si dezolant.Gradina era in paragina si tufe intregi de trandafiri erau uscati.
Conacul pe jumatate daramat,parea parasit,ferestrele erau blocate cu stinghii de lemn batute in cuie,insa inauntru se vedea o lumina,asa ca au batut la usa.
-Intra! se auzi
Au intrat amandoi cu un pic de retinere,dar gandindu-se ca oricum nu aveau unde se duce..
In camera in care au pasit,era o lumina difuza de la un candelabru.Lumanarile proiectau o umbra pe peretele decojit de tapetul de o culoare incerta.
Intr-un sezlong,statea o femeie in varsta.Avea o coafura veche,ce parea eleganta dar neingrijita.Rochia pe care o purta era ciudata si femeia parea rupta de realitate.Statea si privea inspre semineul rece..parea ca se uita in gol..
-Ati gasit conacul? a intrebat femeia,fara sa intoarca capul.
-Da,nu a fost asa greu,se vedea printre copaci..
-V-ati ratacit? a intrebat din nou,intorcandu-si ochii spre ei si privindu-i fix,cantarindu-i.
-Cred ca da doamna,a raspuns el,am dori macar sa ne spuneti cat mai avem pana la primul motel.
-Daca mergeti mai departe,intr-o jumatate de ora ar trebui sa vedeti si motelul! zise si se intoarse din nou,privind spre semineu si fara sa ii mai bage in seama.
Femeia care insotea barbatul s-a strans mai mult in el si i-a facut semn din ochi.Atunci au vazut ca pe semineu era asezat un tablou ce infatisa o familie.
Si-au dat seama ca nu mai au ce sa faca acolo,asa ca multumind,au plecat.
Tot drumul inapoi pana la masina nu au scos un cuvant,le pierisera buna dispozitie.In masina,el si-a aprins  o tigara si a concis:
-Era nebuna! Bine macar ca suntem pe drumul cel bun.
Peste putin timp au ajuns si la motel.Au cerut o camera si bucurosi ,au spus cu voce tare ce noroc au avut cu femeia de la conac.
Receptionerul a ramas cu cheia in aer..
-Ma scuzati ca va intreb..despre ce femeie vorbiti?
-Cea care locuieste in conacul parasit!
-Acolo nu locuieste nimeni…
-Am fost noi  inauntru ,am vorbit cu o femeie,raspunse barbatul.
-Ah..deci s-a intors din nou…
Receptionerul a clatinat din cap si apoi le-a spus povestea..
,,Acum cincisprezece ani,in conac locuia o familie cu un copil si mama barbatului.Intr-o noapte conacul a luat foc,a ars aproape din temelii si singura care a reusit sa se salveze,a fost mama barbatului.Au gasit-o printre ruine,strangand in brate un tablou si strigand numele celor dragi.De atata durere a innebunit si multi ani a bantuit prin curtea conacului.Apoi a disparut.Lumea a crezut ca a murit.”
-Si acum spuneti ca ati vazut-o din nou!
-Da,statea intr-o camera si privea un tablou..
-O sa dispara din nou…o sa dispara din nou! Vai si amar de viata ei,nu o sa isi gaseasca linistea pana o muri!spuse receptionerul dandu-le cheia de la camera.

Celelalte provocari:

http://v2valmont.wordpress.com/2011/02/06/conacul/

http://redsky2010.wordpress.com/2011/02/07/conacul/

http://eclpsademart.wordpress.com/2011/02/07/conacul/

http://pisica07.wordpress.com/2011/02/07/conacul/

http://labulivar.wordpress.com/2011/02/06/conacu/

http://irenadaiana.wordpress.com/2011/02/07/provocarea-de-luni-conacul/

Anunțuri
 

Etichete:

31 de răspunsuri la „Provocari papale-Conacul

  1. anowen

    Februarie 7, 2011 at 8:34 am

    nu inteleg ce te-o fi gasit sa te opresti? ma incitasi si ma lasasi neterminat… 😀 bravo!

     
    • scorpio72

      Februarie 7, 2011 at 3:20 pm

      Aaaa,pai ca las fantezia ta sa ,,zburde”? :))

       
  2. virusverbalis

    Februarie 7, 2011 at 8:35 am

    Parca-i un scenariu de film…Poza vorbeste de la sine…

     
    • scorpio72

      Februarie 7, 2011 at 3:21 pm

      sincera sa fiu..daca stau sa ma gandesc acum..seamana cu Rebecca,este si film si piesa de teatru…

       
  3. coolnewz

    Februarie 7, 2011 at 9:15 am

    intr-adevar … pare ca toata treaba asta cere o continuare! 😉

     
    • scorpio72

      Februarie 7, 2011 at 3:22 pm

      Uite ,tema…:)) faceti continuarea..eu am ramas in pana momentan.

       
  4. redsky2010

    Februarie 7, 2011 at 10:06 am

    brrrrrrrr,sinistru. pun pariu ca in portbagajul masinii el are un ferastrau cu lant, cadou pt ea 😀

     
  5. psipsina

    Februarie 7, 2011 at 10:54 am

    hmmm…. scorpio, draga mea, nu te cred că tema de astăzi ți-a dat de furcă! nu te mai cred la ce minunat post ai!
    știi că mă surprinzi de fiecare dată?
    bravo, bravo, bravo!!! sper că are și o continuare… trebuie! eu îmi doresc…

     
    • scorpio72

      Februarie 7, 2011 at 3:23 pm

      Auci! Nu are..sau nu acum,nu stiu..mi-a fost destul de greu si povestea sa o nascocesc.

       
      • psipsina

        Februarie 7, 2011 at 3:41 pm

        dar te pricepi și o faci bine… așa că trebuie să continui. într-o zi vei vedea că va fi simplu. ai har, mai trebuie exercițiu..
        pup.

         
  6. Nea Costache

    Februarie 7, 2011 at 11:33 am

    Trista povestire! Trebuie sa aiba si o continuare!
    O zi frumoasa!

     
  7. papagigli

    Februarie 7, 2011 at 12:06 pm

    Da, m-am indragostit si de tine. O sa-mi sfisiati sufletul cu telentul vostru. De fapt, acum realizez ca m-asteptam 😉

     
    • scorpio72

      Februarie 7, 2011 at 3:25 pm

      Glumesti,nu? Sincera sa fiu,mie nu mi se parea ceva care merita publicat,dar nu am avut altceva!..

       
  8. monika

    Februarie 7, 2011 at 9:24 pm

    felicitari pentru cele scrise.scrie si tu o carte ca doar ti-am spus-o si alta data.ai un talent super . sunt mandra ca am asa prietena. pupici

     
  9. Altcersenin

    Februarie 8, 2011 at 12:58 am

    oou, m-a trecut fiori… impresionanta povestea ta… si cu siguranta necesita continuare 😉

     
  10. malasuerte

    Februarie 8, 2011 at 10:53 am

    ce frumos povestesti.

     
  11. Mirela

    Februarie 8, 2011 at 5:39 pm

    Scorpio, foarte frumos scrii! Mi-a placut, are de toate si vorba lui papa, ne asteptam de la tine la asemenea scrieri 🙂

     
  12. Georgiana

    Februarie 9, 2011 at 1:40 am

    Dom’le esti talentoasa rau! pe bune! scrii c’o naturalete de invidiat! brava, scorpiuta mea draga!

     

au urcat o treapta

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: