RSS

Ottmar

15 Iul

Urmare din Primul job

He, He..asta este o alta poveste din frumosul meu job..
Ottmar,am spus,nu fusese niciodata insurat.Cand am ajuns in casa aceea,am facut cunostinta cu toti,insa Ottmar m-a ,,socat”.A avut un impact asa de mare asupra mea,incat incercam sa il evit apoi,cat puteam de mult.Insa nu prea aveam cum..Pur si simplu ma speria.Era un omulet care mergea adus de spate,tarsaindu-si picioarele incaltate in niste saboti de lemn,era chel si cu niste ochi atat de ciudati si inspaimantatori..se uita crucis,insa nu asta era..era privirea ciudata..pot spune diabolica.A fost singurul om pe care nu l-am putut privi in ochi.
In rest era ,,lesinat” dupa mine,venea peste tot pe unde ma aflam in casa,doar sa ma salute sau sa vada daca sunt prezenta si imi zambea mereu..
Nu era destul ca noaptea nu era a mea,pentru ca exista ,,sfanta” Maria,dar mai exista si Ottmar.Avea camera exact deasupra camerei mele,toata ziua dormea si el indopat de pastile,iar noaptea se plimba prin camera(cu sabotii de lemn in picioare).Avea un ritual ciudat.. in fiecare noapte ,,medita” troncanind sabotii,dupa care se imbraca si pleca la plimbare.Pierduse notiunea timpului si nu isi mai dadea seama ca e zi sau seara..
Cand se intorcea..il simteam la usa camerei mele,pandind,apoi apasa pe clanta si deschidea usa,baga capul sa vada daca sunt si pleca.
Asta pana mi-am bagat bipul si am cerut cheia de la usa,apoi stateam numai incuiata.
Acelasi impact negativ a avut asupra mea reactia lui Gert,cand l-am intrebat daca il apuca pe Ottmar vreo criza de epilepsie si eu sunt acasa cu el,ce trebuie sa fac..
Raspunsul?,,Nimic,il lasi acolo sa se desfasoare si tu te bagi in camera ta,eventual iti iei o bere sa o savurezi….Si daca moare? Nu moare,stai linistita”…Nu comentez…

Anunțuri
 
6 comentarii

Scris de pe Iulie 15, 2010 în Schatzi meu și made in Austria

 

6 răspunsuri la „Ottmar

  1. irenadaiana

    Iulie 15, 2010 at 11:26 am

    hei, chiar incepusem sa-ti duc dorul. Povestea ta ma duce de multe ori cu gandul la Jane Eyre. Iti trebuie multa putere sa faci fata unor asemenea incercari. Astept deja urmarea 🙂

     
  2. scorpio72

    Iulie 15, 2010 at 11:41 am

    Ha,ha, Daiana…si cat mai e de povestit…
    Sunt prinsa intre munca,facut pachete si lasat totul in ordine(ptr ca asa am facut mereu)..

     
    • irenadaiana

      Iulie 15, 2010 at 11:47 am

      Pana la urma -esti scorpion?- pentru ca si eu sunt. Daca da , coada sus fata mea. Simteam eu o legatura:)

       
  3. Manole

    Iulie 15, 2010 at 7:27 pm

    Cat ai stat in casa asta…de nebuni?!

     
    • scorpio72

      Iulie 15, 2010 at 7:40 pm

      Din fericire doar trei luni…mi-a ajuns cat pentru o viata.
      Iti dai seama,Manole cat de ,,calita si imuna” am ajuns??

       

au urcat o treapta

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: