Am mai povestit ca atunci cand eram copil,o parte din vacanta o petreceam la bunici.
De obicei in iulie,mama ne facea bagajul(mie si lui frate-meu)si ne urca in autobuz cu destinatia Razvad.
Pe langa nazdravaniile care imi faceau viata frumoasa ,doua lucruri imi mai placeau acolo:sa il urmaresc pe bunicul cum mestereste si sa stau dupa bunica prin bucatarie.
Bunicul repara sifoane(mai tineti minte sifoanele alea din sticla?)si avea un atelier de reparatii impresionant.Multa lume venea la el, ca era om priceput.
Bunica bucatarea.De multe ori ma punea sa cern malaiul,avea o lada imensa plina cu malai…alteori framantam amandoua aluatul ca sa facem paine.Cand era gata crescut,punea coca in tavi si facandu-le cruce,le baga in cuptor.
Intotdeauna prima paine coapta,o rupea in doua si ne-o dadea noua.Priveam cum din miez iese abur si mereu il miroseam.Ahhh,ce frumos mirosea…
La amurg,dupa ce noi reveneam acasa,iar bunicii isi terminau treburile prin curte,bunica ne spala si ne baga in casa. Urma ritualul…
In fiecare seara,bunica scotea cate o carte din biblioteca micuta si ne citea.
Noi in pat,cu ochii la lustra si cuminti,vorbeam in soapta sa nu o deranjam de la citit.
Ne depana povesti despre Feti-frumosi,despre micutul unicorn care s-a ratacit in padure,despre pasarea care a renascut din cenusa,despre zana din palatul de cristal…
Se oprea mereu numai cand vedea ca noi am adormit si invelindu-ne,ne saruta pe frunte.
Vremurile acelea au trecut,s-au dus si uitandu-ma la fiul meu,imi dau seama cat de norocoasa am fost.
Unde sunt bunicii de altadata?
Celelalte ,,Duzini”:
http://pisica07.wordpress.com/2011/07/02/duzina-de-cuvinte-remember/
http://carmensima.ro/2011/07/02/noapte-la-malul-marii/
http://v2valmont.wordpress.com/2011/07/01/duzina-de-cuvinte-amintiri-din-bucatarie/



psipsina
iulie 2, 2011 at 9:50 am
se pare că v-am trimis în lumea amintirilor!
şi bunica mea cocea pâine şi lipie cu prune, trebăluiam de zor în zilele alea de vară… dar nu ne spunea poveşti.
scorpio72
iulie 2, 2011 at 6:33 pm
Frumoase amintiri
)
tink3rbe11
iulie 2, 2011 at 10:05 am
Nu mai sunt vremurile si linistea de altadata..prin urmare nici bunicii de altadata.
scorpio72
iulie 2, 2011 at 6:33 pm
Poate noi vom deveni ..cine stie?
Ana lu' Manole
iulie 2, 2011 at 12:51 pm
Ce fatuca poznasa aveai de mica!!!
Unde sunt bunicii de altadata?! Pai Scorpiuto…sunt in noi! Urmam
scorpio72
iulie 2, 2011 at 6:34 pm
Nu-i asa?
)
Sper sa fim la fel de buni..
BlueRiver
iulie 2, 2011 at 3:00 pm
Si mamaia cocea paine pe vatra si ne spunea povesti… m-a invatat multe poezii, pe care nu le-am mai auzit decat de la ea… tataie povestea despre boieri
scorpio72
iulie 2, 2011 at 6:35 pm
Daaa,am citit la tine.
(
Eu nu-mi mai aduc aminte ce ne spunea bunicul
papagigli
iulie 2, 2011 at 3:47 pm
E spune ce amintiri asemanatoare avem, pina la un anumit punct
scorpio72
iulie 2, 2011 at 6:35 pm
Exact..pana la un anumit punct.:))
VirtualKid
iulie 2, 2011 at 7:41 pm
Bunica mea trage sa se sfarseasca, ea fiind ultima legatura cu o copilarie plina de niste amintiri atat de frumoase:
http://jumatati.blogspot.com/2010/03/o-strabunica-oarecare.html
Cum au trecut anii! Si bunica mea cocea paine, atunci cand era tanara si toate relele pareau atat de departe:
VirtualKid
iulie 2, 2011 at 7:43 pm
Am incercat sa pun si un embed deosebit….
Revin cu linkul, pentru ca eu cred ca merita sa-l asculte toti cei care ofteza dupa amintirile copilariei de la tara:
scorpio72
iulie 2, 2011 at 8:53 pm
Multumesc din suflet Virtualkid.
VirtualKid
iulie 3, 2011 at 2:06 pm
De ce sa multumesti?
Pentru “mama coace paine”?
Toate mamele fac asta…. toate!
Alex
iulie 3, 2011 at 4:05 pm
Ce frumoase amintiri! Şi pozele mi-au plăcut mult!
O duminică frumoasă!
scorpio72
iulie 4, 2011 at 8:32 am
Cred ca toti avem Alex aceste amintiri..
O zi buna si tie.
Hapi. River_woman
iulie 3, 2011 at 8:20 pm
O mai am pe bunica……si amintirile unor vremuri pretioase . Mirosul tutunului insirat pe sarme seara in amurg si pus la uscat, Carpati-ul bunicului, hurducatul carului cu fan, iernile pline de zapada pufoasa si copaci care se scuturau mereu numai in momentul in care treceam pe sub ei…….ce amintiri mi-ai trezit
Nu tu internet, Scooby doo, pizza, coca cola…….in schimb un car de fericire…………
scorpio72
iulie 4, 2011 at 8:31 am
De ce nu scrii despre ei,Hapi?
Hapi2233
iulie 6, 2011 at 9:35 pm
Nu stiu…….pentru ca ma simt vinovata ca acum situatia e altfel……..ca ma plictisesc cand merg acolo si ca am pierdut oaza aceea de fericire?..,…..Da, poate ca de asta……..
Dar mi-ai dat o idee……..