Integrame pentru copii

Citind pe forum sau pe bloguri, discutiile  mai multor amici virtuali despre copilasii lor,mi-am adus aminte ca si al meu acum ca bradul a fost odata mic.
Bine,imi aduc aminte mereu si mi se pare atat de indepartat…si dupa ce a trecut,as dori sa fie din nou mic.
Si eu i-am urmarit copilaria si eu am fost mandra de primul zambet,primul ,,mama”,primii pasi facuti legat cu un fular de subtiori,prima cazatura in cap din pat.De primul caca nu-mi aduc aminte cu placere,atunci nu existau pampersi si daca in perioada cat a fost infasat(cam trei luni),adunam rahatii din scutece,cand a crescut spalam la chilotei si pantaloni de imi venea rau..
Dar deocamdata vreau sa povestesc acum despre el cand era pe la varsta de doi-trei anisori si se chinuia sa lege cuvintele.
Cuvinte care ieseau saracele sub diferite forme.
Norocul meu a fost ca nu a fost un copil nici r-rait,nici peltic,insa ca orice copilas,nu putea pronunta corect la inceput.
Si atunci aveam:
(imi cer scuze ca nu pot scrie cu diacritice si voi folosi scrisul messengerist acolo unde e cazul)
-fofolitza
-coponitzatza
-mocotifa
-afantu
-pisa
-ham
-gegiu (numele lui)
-babi (numele meu)
-masarale
-dangangul
Sunt din putinele cuvinte de care familia mea,eu si fiul meu ne aducem aminte si radem, pronuntandu-le cu mare drag.
Din pacate singura parere de rau este ca nu mi-am inregistrat fiul atunci cand le zicea,multe dintre ele uitandu-le…insa voi dragii mei puteti inca face asta sau macar nota pe un carnetel aceste ,,perle” ca de inceput,pe care copii vostrii le scot.
Ca incheiere,incercati sa ,,traduceti ” cuvintele scrise de mine si sa imi povestiti apoi despre copii vostri..